Parlamentul European vrea un buget UE mai mare cu 10% și critică Comisia
Europarlamentarii din Comisia pentru bugete au adoptat poziția de negociere pentru bugetul multianual 2028-2034. Ei propun o creștere de 10% față de propunerea de 2 trilioane de euro a Comisiei Europene și cer ca datoria Next Generation EU să fie rambursată în afara plafoanelor bugetare.
Bătălia pentru viitorul buget al Uniunii a început oficial.
Majorarea de 10% propusă de Parlament ar urma să fie distribuită egal între trei piloni politici considerați esențiali pentru viitorul blocului comunitar. Este vorba despre planurile naționale, fondurile pentru competitivitate și programele Orizont și Europa Globală. Fondul de Competitivitate, de exemplu, va sprijini acțiuni menite să întărească poziția Europei în economia mondială, într-o perioadă de concurență acerbă. Fondurile Orizont se vor concentra pe inovare, educație și cercetare, domenii cheie pentru tranziția verde și digitală, în timp ce Europa Globală va acoperi acțiunile externe ale UE, inclusiv securitatea, finanțarea proiectelor în țări terțe și ajutorul umanitar.
Însă, una dintre cele mai mari divergențe față de Comisia Europeană vizează datoria comună contractată în pandemie. Parlamentul insistă ca rambursarea fondurilor Next Generation EU să fie plasată în afara plafoanelor bugetare.
Mureșan: Datoria nu trebuie plătită în detrimentul fermierilor
Poziția a fost explicată tranșant de Siegfried Mureșan, co-raportor din partea grupului de centru-dreapta. „Datoria Next Generation EU trebuie rambursată peste plafoanele bugetare, nu în detrimentul fermierilor, IMM-urilor, cercetătorilor sau studenților Erasmus”, a declarat Mureșan într-o conferință de presă. Această abordare contrazice direct propunerea Comisiei, care dorea menținerea rambursărilor în interiorul bugetului, ceea ce ar fi pus o presiune uriașă pe finanțarea programelor tradiționale.
Practic, Parlamentul se teme că programele esențiale ar putea fi tăiate pentru a face loc plății datoriilor.
Critici dure la adresa planurilor naționale propuse de Comisie
O altă noutate majoră propusă de Comisie, dar respinsă categoric de Parlament, este crearea unor planuri naționale pentru distribuirea banilor europeni. Eurodeputații avertizează că o astfel de abordare, bazată pe un singur plan per stat membru, ar putea duce la o subminare a politicilor comune ale UE în favoarea intereselor strict naționale. Mai exact, aceștia susțin că măsura ar reduce transparența și ar crea o competiție nedorită între diferiți beneficiari din aceeași țară, care ar concura pentru aceleași fonduri limitate, se arată într-un comunicat de presă publicat după votul din comisie.
Propunerea Parlamentului European nu aduce o restructurare fundamentală a arhitecturii bugetului, dar documentul avertizează asupra mai multor riscuri, inclusiv probleme legate de o flexibilitate sporită. Comisia Europeană a propus extinderea programelor pentru a acoperi o gamă mai largă de domenii, ceea ce ar facilita realocarea rapidă a cheltuielilor în caz de criză. Însă Parlamentul se teme că acest mecanism, deși bine intenționat, ar putea reduce transparența și claritatea pentru beneficiari, care nu ar mai ști exact pentru ce tip de proiecte pot aplica.
Parlamentul European cere, si, un rol mai puternic în supravegherea modului în care se cheltuiesc banii, o cerere recurentă în negocierile bugetare. Calendarul este strâns. Votul în plenul Parlamentului este programat pentru 29 aprilie, moment în care poziția devine oficială. Însă negocierile reale nu pot începe până când și cele 27 de state membre își adoptă propria poziție, un proces care se anunță dificil. Co-legislatorii își propun să ajungă la un acord până în decembrie.
