Soarta a 809 milioane euro din PNRR atârnă de decizia Comisiei Europene
România încă așteaptă decizia specialiștilor de la Bruxelles privind deblocarea a 809,4 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană verifică în continuare, la două luni și jumătate de la termenul-limită oficial, dacă Guvernul și-a îndeplinit obligațiile din a treia cerere de plată. În joc este o sumă uriașă, suspendată din cauza a patru jaloane considerate neîndeplinite.
Până miercuri dimineață, evaluarea finală nu ajunsese la București.
Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Comisia Europeană trebuia, teoretic, să finalizeze evaluarea în două luni de la data la care România a trimis ultimele clarificări, adică 28 ianuarie. Însă regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență permite decalararea termenului dacă apar solicitări de informații suplimentare, parte a dialogului uzual dintre Comisie și autoritățile naționale. Oficialii MIPE au precizat că au acționat pentru a rezolva problemele. „România a luat măsuri de remediere a deficiențelor constatate și a transmis către Comisie, în data de 28 noiembrie 2023, răspunsul la scrisoarea de observații”, au transmis responsabilii din minister.
Acum, Comisia trebuie să stabilească practic „amenda” pentru jaloanele pe care le consideră încă neîndeplinite, penalizare care se poate ridica la zeci de milioane de euro.
Pensiile speciale și guvernanța corporativă blochează banii
Cele patru jaloane care țin pe loc sutele de milioane de euro vizează reforme sensibile și numiri la companiile de stat. Primul pe listă este Jalonul 215, legat de intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu Pensiile speciale, o reformă amânată și disputată îndelung. Al doilea punct fierbinte este Jalonul 440, care se referă la operaționalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă.
Alte două jaloane problematice țin strict de managementul companiilor de stat. Jalonul 121 vizează îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor din sectorul energetic, în timp ce Jalonul 79 se referă la selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație la giganții din transporturi: C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex și C.F.R. Călători.
Cazul Hidroelectrica, un jalon de 228 de milioane de euro
Unul dintre cele mai vizibile eșecuri este legat de Jalonul 121, care are o valoare financiară de 227,9 milioane de euro. Potrivit oficialilor, autoritățile române au transmis la Bruxelles lista cu numirile făcute în conducerile companiilor strategice din energie, dar au menționat Hidroelectrica la capitolul excepții.
Și asta pentru că procedura de selecție a directorului general (CEO) și a directorului financiar (CFO) a eșuat chiar cu o zi înainte de termenul limită din 28 noiembrie. La acel moment, niciun candidat nu a reușit să întrunească toate condițiile pentru a fi numit director general, după ce și procedura pentru alegerea directorului financiar se încheiase fără un rezultat.
Între timp, compania a reluat procesul. Pe 20 martie, Hidroelectrica, cel mai mare producător național de energie electrică, a publicat anunțul pentru o nouă procedură de selecție a conducerii executive.
Contactați de Mediafax, oficialii Comisiei au oferit un răspuns diplomatic. „Comisia evaluează în prezent această cerere și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la constatările sale în timp util. Comisia nu poate face comentarii cu privire la evaluările în curs”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Data-limită pentru depunerea candidaturilor în cadrul noii proceduri de la Hidroelectrica este luni, 20 aprilie.
