Virusul Nipah a revenit. Doua cazuri confirmate in Bengal de Vest, India. Dailymail scrie ca autoritatile sanitare din Asia sunt in alerta maxima. Australia? A primit recomandarea sa inspreasca controalele la frontiera pentru calatorii din zona afectata.
Nipah nu seamana cu nimic din ce am vazut recent. Rata mortalitatii sta undeva intre 40 si 75 la suta. Covid-19 pare o raceala pe langa asta.
Ce stim despre focarul din India
Centrul National pentru Controlul Bolilor din India a iesit marti cu confirmarea: cele doua cazuri dateaza din decembrie. Problema? Sarbatorile de Anul Nou Lunar bat la usa. Milioane de oameni se deplaseaza. Riscul de raspandire e real, chiar daca autoritatile il numesc limitat.
La spitalul de boli infectioase din Kolkata, 200 de persoane stau izolate. Un caine vagabond se plimba pe langa intrare. Imaginea asta spune tot despre tensiunea de acolo.
Vestea buna? Indienii zic ca au situatia sub control. Expertii nu se lasa convinsi usor.
Expertul care cere vigilenta, nu panica
Wang Linfa, specialist in boli zoonotice, a vorbit direct pentru The Australian. „Nu e nevoie de panica”, a spus el. Focarele din trecut, in Malaezia, Bangladesh, Filipine si India, s-au stins fara sa explodeze.
Dar omul vrea actiune. „Trebuie sa avem emailuri si numere de telefon pentru toti pasagerii care sosesc din zonele afectate. Nu e nevoie sa testam PCR pe toata lumea, ar fi exagerat. Dar informatiile de contact trebuie sa fie actuale.”
Apoi a lasat o fraza care taie respiratia: „Trebuie sa presupunem ca oricine se infecteaza se imbolnaveste grav si moare.”
Cum se transmite si de ce e atat de periculos
Profesorul Allen Cheng de la Universitatea Monash a detaliat trei cai de transmitere. Prima: contact cu lilieci infectati, prin saliva, urina sau fecale. A doua: consumul de produse contaminate din palmier de curmale, mai ales sucul sau seva atinse de fluidele corporale ale liliecilor bolnavi. A treia: de la om la om, prin contact apropiat.
Ministrul Sanatatii Mark Butler a punctat o diferenta fata de Covid. „Nu se raspandeste prin particule virale aeropurtate. Are nevoie de contact personal destul de apropiat.”
Asta e si partea rea. Cand te infectezi, totul se poate prabusi rapid. Febra, durerile musculare, varsaturile. Par o viroza obisnuita. Apoi vine confuzia. Somnolenta extrema. Convulsii. In 24 pana la 48 de ore, unii intra in coma. Altii fac pneumonie severa si insuficienta respiratorie acuta.
Incubatia? De obicei 4-14 zile. Uneori pana la 45.
Reactia internationala
Thailanda a pornit deja screening sanitar pe aeroporturi pentru pasagerii din Bengal de Vest. Se verifica febra, durerea de cap, durerea in gat, varsaturile, durerile musculare. Calatorii primesc carduri de avertizare cu instructiuni despre ce sa faca daca se imbolnavesc.
Aeroportul International Phuket a intensificat curatenia din cauza zborurilor directe. Nepal a ridicat nivelul de alerta. Hong Kong si Malaezia au inceput si ele sa monitorizeze calatorii cu simptome.
Nu exista vaccin. Nici tratament specific. Medicii se bazeaza pe ingrijire intensiva de sustinere si trateaza complicatiile respiratorii si neurologice pe masura ce apar. Atat.
Multi supravietuitori se recupereaza complet. Altii raman cu sechele neurologice toata viata. Pentru cei care nu supravietuiesc, sfarsitul vine repede si brutal.
Centrul Australian pentru Controlul Bolilor le cere calatorilor sa evite contactul apropiat cu persoanele suspecte de infectie si sa practice igiena stricta in zonele cu risc. Spalatul mainilor dupa contactul cu animale sau dupa vizitele in locuri aglomerate ramane de baza.
Australia are testele pregatite. Le va folosi?
