ANM anunță până la 35 de grade între 22 iunie și 20 iulie 2026. Ce zone vor avea disconfort termic ridicat și vijelii
Administrația Națională de Meteorologie a anunțat că, în weekendul 22-23 iunie 2026, o masă de aer tropical va aduce temperaturi aproape de caniculă în cea mai mare parte a țării, pe un fond deja marcat de valul de căldură extremă din vestul Europei. Pentru populație, combinația relevantă nu este doar temperatura din termometru, ci asocierea dintre căldură, umezeală ridicată și episoade de instabilitate cu averse torențiale și vijelii.
În cifre, maximele estimate pentru România urcă până la 35 de grade în Crișana, Banat, vestul Olteniei și vestul Transilvaniei, în timp ce pe litoral sunt așteptate în jur de 25 de grade, adică o diferență de 10 grade între cele mai răcoroase și cele mai fierbinți zone ale țării. Pentru săptămâna 24-30 iunie 2026, ANM estimează că în jumătatea vestică indicele temperatură-umezeală, indicatorul care arată nivelul de disconfort resimțit de organism, va atinge local sau va depăși ușor pragul critic de 80 de unități.
Miza practică este dublă. Pentru orașe și pentru persoanele vulnerabile, disconfortul termic ridicat înseamnă zile mai greu de suportat chiar și sub pragul clasic de caniculă. Pentru agricultură, problema vine din altă direcție: ploile apar pe alocuri cu caracter torențial, dar regimul pluviometric rămâne deficitar la nivelul întregii țări, ceea ce înseamnă că episoadele scurte și intense nu compensează lipsa de apă din sol.
Vestul țării intră primul în zona de disconfort termic ridicat
Potrivit prognozei pentru intervalul 22 iunie-20 iulie 2026, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă în cea mai mare parte a țării, cu o abatere pozitivă mai accentuată în jumătatea vestică. Asta plasează vestul României în centrul episodului de căldură, într-un contrast clar cu litoralul, unde maximele rămân la 25 de grade.
Iar diferența contează. La 35 de grade, în zone precum Crișana, Banat, vestul Olteniei și vestul Transilvaniei, activitățile în aer liber, transportul și munca fizică devin mai dificil de susținut decât în regiunile de coastă. Numai că episoadele de instabilitate nu dispar odată cu aerul tropical, ci se suprapun peste el.
ANM a precizat că ploile vor avea caracter torențial și că pe alocuri se pot acumula cantități de 15-25 l/mp, însoțite de descărcări electrice și vijelii, mai ales în zonele montane și deluroase. Pentru localitățile din aceste areale, efectul concret poate fi unul de scurtă durată, dar intens: scurgeri rapide de apă, rafale puternice și întreruperea temporară a traficului sau a alimentării cu energie.
Ploile vin în rafale, dar bilanțul pe ansamblu rămâne de secetă
Paradoxul acestei perioade este că pot apărea episoade de ploaie puternică, dar estimarea pentru ansamblul intervalului rămâne una de deficit pluviometric. Asta înseamnă că apa cade neuniform, în reprize scurte și concentrate, iar pentru culturi și pentru refacerea rezervei din sol efectul poate fi limitat.
Conform Libertatea, ANM indică un regim pluviometric deficitar la nivelul întregii țări pentru perioada de estimare, mai ales în regiunile intracarpatice, și ușor deficitar în regiunile vestice, nordice și centrale. Față de o distribuție normală a precipitațiilor pentru sfârșit de iunie și prima parte din iulie, acest tipar aduce o presiune mai mare tocmai în zonele unde căldura este și mai accentuată.
Dar datele publicate nu cuantifică deocamdată impactul exact asupra culturilor agricole și nici nu enumeră județe aflate sub avertizări punctuale separate pentru caniculă sau furtuni. Cu alte cuvinte, prognoza descrie tendința pe următoarele patru săptămâni, nu o avertizare detaliată, pe zile și județe.
„Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a țării, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în jumătatea vestică a teritoriului. Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile intracarpatice.”
România intră într-un episod mai blând decât cel din Iberia, dar în aceeași tendință europeană
Valul de căldură care afectează România este mai puțin sever decât cel anunțat pentru Peninsula Iberică, însă face parte din același tablou continental. Între 22 și 26 iunie 2026, cele mai afectate state europene sunt Portugalia, Spania și Franța.
În Évora și Beja sunt estimate temperaturi între 39°C și 42°C, iar în Castelo Branco între 38°C și 41°C. În interiorul sudic al Peninsulei Iberice, valorile ar putea urca până la 43°C și chiar 45°C. Prin comparație, maximul de 35 de grade estimat în România este cu 8-10 grade sub nivelul de 43-45°C anunțat pentru sudul Iberiei.
Și această comparație este utilă pentru a înțelege miza locală. România nu intră acum în zona extremelor din vestul Europei, dar traversează un episod suficient de puternic încât să crească presiunea asupra sănătății publice, mai ales în vest, și să amplifice riscul de furtuni de vară pe fond de căldură.
Ce urmează până la final de iunie
Până la 30 iunie 2026, partea vestică a țării rămâne zona unde căldura și umezeala se combină cel mai apăsat, prin atingerea locală sau depășirea ușoară a pragului critic de 80 de unități al indicelui temperatură-umezeală. Pentru restul intervalului până la 20 iulie 2026, prognoza indică menținerea unui regim termic peste ceea ce este specific perioadei și a unui deficit de precipitații la scară națională.
Nu au fost anunțate încă, în datele disponibile până acum, măsuri suplimentare ale autorităților pentru populație și nici avertizări detaliate pe județe legate de acest episod. Faptul cert este că weekendul 22-23 iunie 2026 deschide o perioadă în care România va avea simultan temperaturi de până la 35 de grade, ploi de 15-25 l/mp pe alocuri și un deficit de precipitații la nivelul întregii țări.
