Aproape 50% din companii cheamă angajații la birou 3-4 zile pe săptămână
Aproape jumătate dintre companiile din România se așteaptă ca angajații să vină la birou 3-4 zile pe săptămână în 2026, pe măsură ce modelul de lucru hibrid devine tot mai bine structurat. Un sondaj recent arată că, deși birourile sunt mai goale, majoritatea firmelor nu renunță la spațiile închiriate. Si totusi, lucrurile stau putin diferit la o privire mai atenta.
Birouri goale, dar contracte păstrate
Deși 55% dintre organizații recunosc că spațiile sunt astăzi mai puțin ocupate decât înainte, aproximativ trei sferturi (75,25%) intenționează să păstreze aceeași suprafață de birouri. Doar 8,9% dintre firme estimează o reducere de până la 25% a spațiului. Iar circa 9% anticipează o creștere moderată a suprafeței.
Mai puțin de 3% se așteaptă la extinderi semnificative.
În paralel, aproape o treime (31,3%) dintre companii anticipează un model de lucru cu doar una sau două zile pe săptămână la birou. totusi, doar 36% descriu atmosfera din birouri ca fiind vibrantă, majoritatea afirmând că spațiile sunt mai puțin folosite, iar atmosfera este mai degrabă liniștită. Într-o zi obișnuită, prezența la birou variază între 30% și 70% din totalul angajaților.
Ce-i motivează (sau nu) pe angajați
Se pare că angajații nu sunt neapărat nemulțumiți de locația fizică a muncii. „Majoritatea angajaților sunt mulțumiți de avantajele de bază ale locațiilor de birouri, precum accesul facil la clădiri și proximitatea stațiilor de metrou, dar și de restaurantele, magazinele și serviciile din apropiere. Aceste rezultate sugerează că multe dintre zonele moderne de birouri din România oferă deja facilitățile urbane pe care angajații le consideră importante în viața de zi cu zi. totusi, prezența la birou rămâne în continuare parțială, iar angajații caută tot mai mult beneficii și facilități suplimentare pentru a fi motivați să lucreze mai mult de la birou”.
Dar ce fac, pe bune, companiile ca să-i aducă înapoi?
Ei bine, surprinzător sau nu, aproximativ 50,5% dintre ele spun că nu au introdus inițiative speciale. Se bazează mai degrabă pe politicile interne și pe opțiunea angajaților.
Evenimente și reguli, în loc de bani
Hai sa vedem ce fac totusi celelalte. Companiile care încearcă să stimuleze revenirea recurg, în principal, la organizarea de evenimente interne (o strategie adoptată de 34,6%). Altele introduc reguli mai clare privind prezența fizică (27,7%) sau modernizează spațiile de lucru existente (20,8%).
Numai ca o pondere infimă, de doar 5%, apelează la beneficii financiare sau stimulente directe pentru a-i atrage pe salariați, fizic, la locul de muncă.
Costurile, principala bătaie de cap
Dincolo de prezența angajaților, principala preocupare pentru 44,55% dintre respondenți o reprezintă costurile ridicate de chirie și mentenanță. Acestea sunt urmate de utilizarea ineficientă a spațiului (o problemă pentru 24,75% dintre firme) și de flexibilitatea limitată a clădirilor pentru a susține munca hibridă (18,81%).
Sănătatea mintală, o nouă prioritate
Un alt aspect care capătă tot mai multă greutate este sănătatea mintală a angajaților. Astfel, 38,6% dintre cei intervievați precizează că munca remote nu a avut un impact important asupra stării de bine, în timp ce 34,6% consideră că efectul a fost pozitiv. E drept că 26,7% au simțit un impact negativ.
Ca reacție, companiile au început să acționeze. „Ca răspuns la aceste schimbări, două treimi dintre companii au implementat deja programe de wellbeing, care includ inițiative precum coaching, terapie, workshopuri sau activități sociale”.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 101 companii din principalele centre de birouri ale țării (majoritatea din București – 90%, dar și din Cluj-Napoca și Timișoara), sectorul IT&C fiind cel mai bine reprezentat, cu 33% dintre respondenți.
