Aproape jumătate de milion de copii au fost exploatați sexual live în Filipine
Dezbaterea despre criptarea end-to-end viza până acum confidențialitatea online. Un raport publicat de TIME arată însă costul direct al acestei protecții. Documentul descrie extinderea materialelor de abuz sexual asupra copiilor transmise în direct pe aplicații populare. Printre ele, WhatsApp, Zoom și Telegram. Acestea sunt greu de detectat de forțele de ordine tocmai din cauza criptării.
În 2012, un singur caz documentat arăta o femeie din Filipine care a primit 1.971 de plăți în 11 luni pentru abuzul a șase copii. Amploarea fenomenului în 2022 este incomparabil mai mare. Aproape jumătate de milion de copii din Filipine, adică unu din 100, au fost exploatați sexual în transmisiuni live. Datele provin dintr-un studiu realizat de ONG-ul International Justice Mission și de Universitatea din Nottingham. Vârsta medie a victimelor este de 8 ani.
Miza nu este doar juridică sau tehnologică. Platformele de comunicare riscă procese costisitoare și obligația de a investi în sisteme de detecție. Pentru victime, pierderea este imediată. Abuzurile includ frecvent tortură și viol.
Martin Conley, manager de program național pentru live streaming la Homeland Security Investigations, a spus pentru TIME că fenomenul este în expansiune.
„Este cu siguranță în creștere. Din ceea ce vedem, aceasta este probabil cea mai mare formă emergentă de abuz și exploatare a copiilor.”
Același oficial a oferit și unul dintre cele mai dure detalii ale intervențiilor făcute în astfel de cazuri.
„Cel mai mic copil pe care l-am salvat avea două zile. Era un nou-născut… și ei cereau abuzarea acelui copil.”
Protecting kids online is a top priority—and demands both strong legislation and responsible corporate practices to make sure we get it right.
— Google Public Policy (@googlepubpolicy) March 7, 2024
Abuzurile se mută din zone ascunse pe aplicații de masă
Raportul arată că majoritatea acestor abuzuri nu circulă pe dark web. Ele ajung pe aplicații de uz general, folosite zilnic de milioane de oameni. Criptarea end-to-end blochează însă detectarea conținutului de către autorități. Aici apare problema: instrumentul invocat de companii pentru protejarea vieții private ajunge să acopere transmiterea în direct a unor infracțiuni asupra minorilor.
Presiunea asupra companiilor tech a început deja să se vadă în instanță și în Congresul american, potrivit Time. În iunie 2023, Comisia Judiciară a Senatului SUA a adoptat în unanimitate legea bipartizană STOP CSAM Act. Proiectul ar permite victimelor să dea în judecată platformele tech și magazinele de aplicații care facilitează abuzul. Legea așteaptă votul final în plenul Senatului.
Și în instanțe a apărut un pas nou. În martie 2024, pentru prima dată, două decizii judecătorești din California și New Mexico au stabilit că Meta, compania-mamă a Facebook, este responsabilă pentru produsele care dăunează tinerilor.
Senatorul Dick Durbin, co-sponsor al legislației STOP CSAM Act, a legat direct proliferarea acestor cazuri de modul în care operează marile companii tehnologice.
„Copiii sunt exploatați și abuzați pentru că Big Tech prioritizează constant profiturile în detrimentul oamenilor. Părinții imploră Congresul să intervină și este timpul să o facem.”
Un caz individual arată ce înseamnă fenomenul în viața reală
Teresita, o tânără de 20 ani din Filipine, a fost forțată de sora ei vitregă să facă acte sexuale în transmisiuni live. Abuzul a început când avea 13 ani și se întâmpla de cel puțin patru ori pe zi. A fost salvată în 2021, în urma unui raid al poliției.
Tânăra a descris pentru TIME mecanismul prin care constrângerea și lipsa banilor au ținut-o în abuz ani la rând.
„Eram dezgustată de mine însămi. Mă întrebam, ‘de ce aș face asta?’ Aveam fiori pe șira spinării, dar îmi amintesc că a trebuit să înghit totul pentru că aveam nevoie de bani.”
Risa Hontiveros, senator în Filipine, a cerut ca răspunsul companiilor să nu se limiteze la ștergerea conținutului după producerea răului. Ea susține că sunt necesare măsuri integrate în platforme încă din faza de proiectare. Senatoarea a declarat pentru TIME că este nevoie de detecție proactivă, mai ales pentru conținutul transmis în direct, și a susținut că firmele câștigă mai mult decât investesc în siguranța copiilor.
Astfel, presiunea se mută de pe moderarea conținutului pe responsabilitatea produsului. Dacă legea STOP CSAM Act trece de votul final din Senatul SUA, platformele și magazinele de aplicații vor putea fi chemate în instanță de victime. Atunci, promisiunea de confidențialitate absolută va intra direct în conflict cu obligația de a preveni abuzurile asupra copiilor.
