Au împărţit membrii în două ‘tabere’

Diviziunile din Consiliul Superior al Magistraturii în 2019

În anul 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost marcat de conflicte interne, cu membrii împărțiți în două grupuri distincte. Aceste diviziuni au fost evidente în special în cazul numirii Adinei Florea ca procuror-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și în procesul de alegere a unui nou președinte al CSM.

Conducerea CSM și blocajul instituțional

În acest an, CSM a fost condus de judecătoarea Lia Savonea, în calitate de președinte, și de procurorul Nicolae Andrei Solomon, vicepreședinte. Numirea Adinei Florea în fruntea SIIJ a generat un blocaj semnificativ în activitatea CSM.

Pe 15 mai, CSM a inițiat procedura de selecție pentru funcția de procuror-șef al SIIJ, rămasă vacantă după numirea lui Gheorghe Stan ca judecător la Curtea Constituțională. Lista candidaților admiși a inclus-o pe Adina Florea, actualul procuror-șef adjunct, alături de Sorin Eugen Iasinovschi și Bogdan Ciprian Pîrlog.

Controversele din jurul numirii Adinei Florea

Adina Florea a obținut un punctaj de 9,86 în cadrul concursului din luna iunie, însă numirea sa a fost întârziată din cauza absenței majorității membrilor CSM la ședințele convocate de Lia Savonea. Aceasta a propus o modificare legislativă rapidă, care să permită pierderea mandatului pentru membrii care nu se prezintă nemotivat la ședințe.

Savonea a exprimat nemulțumiri față de „semnalele” transmise de ministrul Justiției, Ana Birchall, acuzând-o de coordonare cu procurorii pentru a nu participa la întâlniri. Această situație a dus la un blocaj prelungit, cu procurorii refuzând să se prezinte la ședințe din cauza nemulțumirilor legate de convocări și de numirea lui Florea.

Conflictul deschis dintre Savonea și Birchall

Conflictul dintre Lia Savonea și Ana Birchall s-a intensificat, ministrul Justiției reproșându-i președintelui CSM lipsa consultării în convocarea ședințelor. Aceste divergențe au culminat cu sesizarea Curții Constituționale de către Savonea, acuzând-o pe Birchall de „ingerință gravă” în activitatea procurorilor și de subminarea autorității CSM.

Decizia Curții Constituționale este așteptată la începutul anului următor, după ce a fost amânată de mai multe ori.

Retragerea candidaturii și revocarea lui Savonea

În decembrie, Adina Florea a decis să se retragă din cursa pentru funcția de conducere a SIIJ. Pe 16 octombrie, un grup de șapte membri ai CSM a propus revocarea lui Lia Savonea din funcția de președinte, acuzând-o de nerespectarea atribuțiilor de reprezentare care impun echilibru și neutralitate.

Acest grup a subliniat „modul defectuos” în care Savonea a gestionat atribuțiile, îndepărtând CSM de la rolul său constituțional și afectând colaborarea internă, ceea ce a avut consecințe grave asupra credibilității instituției.

Alegeri interne și modificări legislative

Pe 10 decembrie, CSM s-a reunit pentru a alege noul președinte și vicepreședinte pentru anul 2020. Judecătoarea Nicoleta Margareta Ţînţ a fost votată pentru președinte, iar Tatiana Toader pentru vicepreședinte. Decizia în cazul lui Ţînţ a fost amânată din cauza unor voturi egale, dar a fost finalizată pe 18 decembrie, când a fost aleasă cu 15 voturi „pentru”.

În primăvara acestui an, Ministerul Justiției a propus modificări legislative printr-o ordonanță de urgență, ca răspuns la reacțiile negative față de OUG 7/2019. Aceste modificări vizează delegarea procurorilor în funcții de conducere și statutul judecătorilor, fiind considerate necesare pentru a preveni dezbinarea societății.

CSM a avizat negativ aceste modificări pe 5 martie, precum și propunerea de eliminare a pensiilor de serviciu pentru diverse categorii de funcționari publici, inclusiv judecători și procurori, pe 10 aprilie.

Sursa: News24.ro.