Aurul se prăbușește cu 5% iar argintul cu 10% pe fondul tensiunilor din Iran
Metalele prețioase au intrat într-o spirală descendentă joi, într-un val de vânzări care a zguduit piețele globale. Aurul și argintul au înregistrat scăderi puternice, de aproximativ 5%, respectiv 10%, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de conflictul din Iran și de presiunile inflaționiste.
Panică pe piețele de metale prețioase
Cifrele vorbesc de la sine.
Prețul aurului spot a coborât abrupt sub pragul de 4.600 de dolari pe uncie, în timp ce contractele futures au suferit o cădere de aproape 6%. Nici argintul nu a scăpat. Metalul prețios a pierdut peste 6% în tranzacționarea spot, ajungând la 70,22 dolari pe uncie, iar contractele futures s-au depreciat cu peste 9%. o zi neagră pentru investitori.
Efect de domino în companii și ETF-uri
Unda de șoc s-a propagat rapid și a lovit din plin companiile miniere, dar și fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) care urmăresc evoluția metalelor prețioase. De exemplu, ETF-ul ProShares Ultra Silver a pierdut aproximativ 20% chiar înainte de deschiderea pieței. Iar iShares Silver Trust a scăzut cu aproape 10%, în timp ce Aberdeen Physical Silver Shares a înregistrat o pierdere de 9,9%.
În rândul companiilor miniere, situația a fost la fel de dramatică. Acțiunile Teck Resources au scăzut cu 8,9%, cele ale First Majestic Silver cu 10%, iar Coeur Mining a raportat o scădere de 9,9%.
Valul de vânzări lovește și Europa
Tendința negativă a traversat Atlanticul, reflectându-se puternic și în piețele europene. Indicele Stoxx Europe Basic Resources, care monitorizează companiile din sectorul resurselor de bază, a scăzut cu aproximativ 6%. Printre giganții afectați se numără Fresnillo, unul dintre cei mai mari producători de argint la nivel global, ale cărui acțiuni au pierdut 9,3%. Nici Antofagasta nu a stat mai bine, cu o scădere de 8,2%.
Dar de ce fug, pe bune, investitorii?
Corecția violentă vine într-un context general de aversiune la risc, care a afectat simultan atât piețele de acțiuni, cât și obligațiunile guvernamentale. Toată lumea urmărește cu sufletul la gură evoluțiile conflictului dintre SUA și Iran (aflat deja în a treia săptămână), care alimentează temeri serioase privind un posibil șoc energetic la nivel global. Atacurile asupra infrastructurii energetice din Iran și Qatar au dus deja la creșteri ale prețurilor la petrol și gaze, ceea ce amplifică și mai mult riscurile inflaționiste.
Băncile centrale sunt și ele în alertă. Rezerva Federală a SUA a menținut dobânzile neschimbate, dar a subliniat incertitudinile generate de conflict. În același timp, Banca Japoniei și Banca Națională a Elveției au transmis, la rândul lor, că riscurile inflaționiste sunt în creștere.
De la euforie la volatilitate extremă
Cum vine asta, după un an de vis? După creșteri spectaculoase înregistrate în 2025 – de 66% pentru aur și un incredibil 135% pentru argint – metalele prețioase au devenit mult mai volatile în 2026. Argintul, de pildă, a înregistrat chiar la finalul lunii ianuarie cea mai mare scădere zilnică din ultimele decenii.
Analiștii spun că vânzările masive sunt determinate de nevoia stringentă a investitorilor de a obține lichiditate, într-un context plin de turbulențe pe piețe. Numai că mai există un factor. Aprecierea dolarului american face aurul serios mai scump pentru cumpărătorii care folosesc alte valute, un detaliu care contribuie direct la scăderea cererii.
