În luna decembrie din acest an, refugiații climatici din Tuvalu au ajuns în Australia. Tuvalu, un arhipelag în Pacific, este ameninţat de creșterea nivelului mării. Până la 280 de locuitori din Tuvalu pot primi anual vize permanente în Australia, conform unui acord intitulat Uniunea Falepili.
Această inițiativă pionieră recunoaște oficial fenomenul migrației cauzate de schimbările climatice.
Situaţia Tuvalu și transformarea sa
Tuvalu constă în nouă insule și atoluri coraliene, ocupând doar 26 km pătrați. Iar, nicio parte al teritoriului nu ajunge la altitudini de peste 6 metri. Schimbările climatice duc la o creștere constantă a nivelului mării, astfel că două dintre insulele sale au fost deja aproape complet inundate.
Oamenii de știință prognozează că până în anul 2050, aproximativ jumătate din atolul Funafuti ar putea fi sub apă zilnic, iar scenariile pesimiste sugerează că o mare parte din atolul principal va fi acoperit de apă până în anul 2100.
Feleti Teo, prim-ministrul Tuvalului, a subliniat lipsa unei opțiuni pentru relocare internă, întrucât țara este complet plată. Prin urmare, migrația în Australia devine o soluție crucială.
În ce constă acordul Australia-Tuvalu?
În anul 2023, Australia și Tuvalu au încheiat un parteneriat istoric. Acest acord oferă cetățenilor Tuvalului oportunitatea de a locui, studia și munci în Australia, oferind acces la servicii esențiale precum sănătate și educație. Ministrul australian de Externe, Penny Wong, a subliniat că viza asigură o migrație demnă, oferind tuvaluanilor oportunitatea de a-și continua viața într-un context nou.
Pentru a preveni un posibil „exod al creierelor”, Australia a limitat numărul vizelor acordate la 280 pe an. Peste 3.000 de persoane din Tuvalu au aplicat, majoritatea dorind să-și aducă și familiile, ceea ce duce numărul total al doritorilor de relocare la peste 4.000.
Provocările suveranității și criticile acordului
Acordul a stârnit întrebări privind viitorul suveranității unui stat fără teritoriu. Tuvalu a adoptat măsuri pentru a asigura continuitatea statutului său de stat, inclusiv prin potențiala sa transformare în prima „națiune digitală” a lumii. Aceasta presupune recrearea teritoriului său virtual și transpunerea funcțiilor guvernamentale în mediul digital.
Acordul a generat și critici. Fostul prim-ministru Enele Sopoaga a contestat înțelegerile similare din trecut, iar acum îl acuză pe actualul premier că sacrifică suveranitatea țării.
O clauză de securitate a tratatului stipulează că Tuvalu nu poate semna acorduri de apărare cu alte state fără acordul Australiei, însă Australia oferă protecție împotriva amenințărilor externe.
În plus, Jane McAdam, un reputat profesor de drept al refugiaților, consideră acest acord drept revoluționar, punând accent pe necesitatea mobilității în fața schimbărilor climatice. Multe persoane au legături profunde cu pământurile și mările lor natale și nu doresc să le părăsească, dar acordul oferă o soluție de protecție.
Acordul dintre Australia și Tuvalu are loc pe fondul unei competiții intense pentru influență în Pacific. China, de exemplu, și-a extins influența prin acorduri de securitate cu Insulele Solomon și investiții crescute. Australia, prin acest parteneriat cu Tuvalu, își securizează o poziție strategică în regiune.
De asemenea, Tuvalu deține zone maritime vaste, bogate în resurse pescărești.
În concluzie, deși contribuie neglijabil la emisiile globale de carbon, Tuvalu se confruntă deja cu efectele schimbărilor climatice. La COP26, mesajul ministrului de Externe al Tuvalului a transmis clar: schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială.
Povestea sa servește ca o atenționare pentru țările din întreaga lume, subliniind nevoia urgentă de acțiune privind schimbările climatice.
