Avertisment pentru piața energiei. Cifrele care arată dezastrul din rafinăriile rusești
Activitatea uneia dintre cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, Kirisșinefteorgsineț (Kinef) din regiunea Leningrad, este complet paralizată. Instalațiile principale au fost distruse în urma unor atacuri recente cu drone ucrainene, iar reparațiile se anunță mult mai complexe decât estimările inițiale ale autorităților locale.
Capacitatea de procesare, redusă la niveluri critice
Dincolo de spectacolul tactic, miza reală a acestor lovituri vizează direct capacitatea Moscovei de a-și finanța operațiunile militare. Iar o reducere drastică a ofertei de produse rafinate din Rusia pune presiune pe piețele globale de energie. Deși România nu mai importă direct țiței rusesc, orice fluctuație majoră a cotațiilor internaționale se traduce, inevitabil, în costuri modificate la pompele de carburant din Europa de Est. V-ați gândit vreodată cât de vulnerabilă este logistica unui război prelungit?
E drept că strategia Kievului de a ținti infrastructura energetică inamică nu a apărut peste noapte, dar a intrat într-o fază de uzură accelerată în prima jumătate a acestui an. Rafinăria Kinef, care procesează anual 20 de milioane de tone de țiței și se află în top trei la nivel național, fusese deja scoasă din uz pe 26 martie.
Numai că lucrurile s-au agravat luna aceasta. O sursă sub protecția anonimatului din cadrul complexului industrial a oferit detalii clare despre amploarea distrugerilor tactice.
„Toate instalațiile principale de procesare au fost distruse. conducta de petrol, rezervoarele și punctul principal de control au fost avariate.” – Sursă anonimă, rafinăria Kinef
Dar calvarul tehnic nu se oprește aici. Așa cum arată datele obținute de Antena3 într-o analiză publicată recent, eforturile de repunere în funcțiune sunt lovite constant și precis.
„După atacul din martie, rafinăria s-a oprit. Imediat după ce au fost făcute reparațiile, a urmat un nou atac, pe 5 mai.” – Sursă anonimă, rafinăria Kinef
Cifrele vorbesc de la sine.
Până în prezent, dronele kamikaze au lovit cel puțin 16 rafinării rusești, reducând capacitatea totală de rafinare a țării cu 11 procente, conform datelor centralizate de agenția Reuters. Vorbim despre 35 de unități închise, adică o pierdere de peste 390.000 de tone pe zi, echivalentul a aproximativ 2,85 milioane de barili. Pe lista țintelor majore se află unitățile din Nijni Novgorod, Perm, Saratov, Samara, Volgograd și Tuapse.
Impactul asupra logisticii de transport
Și rețeaua de conducte suferă pierderi structurale majore. Incendiile au mistuit rezervoare de câte 50.000 de metri cubi (echivalentul unor clădiri industriale masive) aparținând Transneft în Tatarstan, Krasnodar, portul Primorsk și Gorki. companiile petroliere sunt forțate să taie masiv din extracție. Agenția Internațională a Energiei indică pentru luna aprilie un volum de doar 8,83 milioane de barili pe zi, cel mai scăzut de la pandemie încoace, în timp ce volumele anuale au coborât la 511 milioane de tone.
Efectele economice abia încep să se propage în bugetul federal rus. Următoarele luni vor testa capacitatea Moscovei de a reconfigura sistemele de apărare antiaeriană pentru a proteja restul infrastructurii energetice, în condițiile în care frontul absoarbe deja resurse uriașe. Până la o decizie militară clară privind relocarea bateriilor defensive, industria petrolieră rusă continuă să opereze în regim de avarie.
