Surpriza uriașă pe piața energiei. Câți bani a făcut Romgaz deși producția a scăzut
Profitul net consolidat de 973,16 milioane de lei înregistrat de Grupul Romgaz în primul trimestru din 2026 arată o creștere de 2,33% față de perioada similară a anului trecut. Și asta se întâmplă într-un context complicat, marcat de o scădere a producției de gaze cu 3,9% și de o prăbușire a producției de energie electrică.
Miza acestor rezultate financiare depășește granițele contabile ale companiei din Mediaș. Statul român controlează peste 70% din acțiuni prin Ministerul Energiei, iar un profit solid înseamnă dividende vitale pentru acoperirea unui deficit bugetar presant. Până la urmă, vorbim despre un producător care acoperă 31,3% din consumul național de gaze, orice fluctuație majoră aici dictând ritmul întregii economii locale.
Declinul producției și oprirea de la Iernut
Anul 2025 a adus un profit istoric de peste 3 miliarde de lei (cel mai mare rezultat din sectorul energetic românesc). Acum, ecuația este ușor diferită. Cifra de afaceri a coborât la 2.137,87 milioane de lei, o scădere de 10,19% generată în principal de diminuarea cu 9,7% a volumelor de gaze livrate.
Dar adevărata surpriză vine din zona producției de energie electrică. Cum se explică această prăbușire cu 46,42% a cantităților produse, ajunse la doar 106,984 GWh? Motivul din spate este pur tehnic.
Blocul numărul 5 de la centrala Iernut a fost oprit în lunile februarie și martie.
Dincolo de electricitate, structura cifrei de afaceri arată o dependență clară. Vânzarea gazelor naturale reprezintă aproximativ 86% din total, în timp ce energia electrică aduce circa 5%, iar serviciile de înmagazinare contribuie cu 7%. Pe baza datelor financiare analizate de Mediafax, veniturile din înmagazinare chiar au crescut cu 15,37%. Gradul de umplere al depozitelor la finalul lunii martie era de 23,73%, cu o capacitate rezervată pentru aprilie de aproape 85%.
Consum național mai mare, importuri constante
Consumul național de gaze a urcat la 43,59 TWh în primul trimestru, o creștere de 5,4% față de anul precedent. Din acest total, importurile au acoperit aproximativ 8,8 TWh (un avans de doar 1%), restul fiind susținut din producția internă.
Compania a pompat în piață 13,65 TWh, asigurând practic 39,2% din consumul acoperit cu gaze românești.
Numai că producția totală de gaze a companiei, de 1.235,237 milioane metri cubi, a fost cu 3,9% mai mică. De ce scade volumul extras? Conducerea invocă declinul natural al zăcămintelor mature aflate în exploatare, un fenomen compensat doar parțial prin reparații capitale la sondele inactive și prin creșterea producției de condensat la 12.752 tone (plus 4,3%, cifră trasă în sus de zăcământul Caragele).
Banii merg către Marea Neagră
Investițiile rămân motorul principal pentru menținerea cotei de piață. Din bugetul de aproape 1,45 miliarde de lei planificat pentru acest trimestru, s-au realizat investiții de 995,78 milioane de lei. Partea leului a luat drumul proiectului offshore. Mai exact, 710,23 milioane de lei au fost alocați exclusiv pentru dezvoltarea perimetrului Neptun Deep.
Cifrele vorbesc de la sine pe bursa de la București.
Investitorii au reacționat pozitiv la marjele de profitabilitate, care se mențin ridicate (45,52% marja profitului net consolidat). Prețul mediu al acțiunilor s-a dublat față de primul trimestru din anul precedent (11,48 lei față de 5,69 lei), atingând un maxim de 12 lei pe 12 martie. Cu o capitalizare de peste 46 de miliarde de lei, Romgaz își consolidează poziția a treia la Bursa de Valori București, având o pondere de aproape 20% în indicele energetic BET-NG.
„Deși în trimestrul 1 2026 au existat factori interni care au influențat pozitiv prețul acțiunii (ex. Raportarea pentru anul 2025 a unui profit net istoric de peste 3 miliarde lei, cel mai mare rezultat din sectorul energetic românesc), dinamica prețului a fost determinată în mod vizibil de factori externi, atât din plan național cât mai ales din plan internațional, care au influențat comportamentul investitorilor de pe piețele de capital europene și globale (ex. Tensiunile geopolitice, conflictul din Orientul Mijlociu, în special prețul petrolului care oscilează ca urmare a informațiilor referitoare la Strâmtoarea Ormuz, punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din fluxul global de petrol).” – Raportul companiei
Iar testul real al pieței abia începe. Vara aduce de obicei o temperare a consumului național de gaze, iar ritmul de execuție a lucrărilor la Neptun Deep va dicta presiunea pe bugetul de investiții. Întrebarea deschisă pentru a doua jumătate a anului este dacă declinul natural al zăcămintelor vechi va eroda marjele de profitabilitate înainte ca primele molecule de gaz din Marea Neagră să ajungă fizic în rețea.
