Guvernul anunta blocaje in PNRR. Peste 90 la suta dintre judete nu au contracte semnate
Banii europeni din PNRR stau nefolosiți în sertarele administrației locale. Peste 90% dintre județele din România nu au reușit să semneze contracte pentru atragerea acestor fonduri, o situație care pune în pericol dezvoltarea comunităților și infrastructura de bază.
Avertisment de la Cancelaria Prim-Ministrului
Un document oficial redactat de Cancelaria Prim-Ministrului arată o realitate dură pentru bugetele locale. Este vorba despre Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale, elaborat în 2025 pe baza datelor înregistrate în 2024.
Aici, ritmul de contractare a fondurilor din PNRR este descris direct ca fiind ”lent și neuniform”.
Cifrele vorbesc de la sine.
Situația lovește direct în șansele de dezvoltare ale multor orașe și comune. Autorii documentului avertizează clar: ”Lipsa contractării din PNRR la nivel de CJ în peste 90% dintre județe este în mod special îngrijorătoare”.
Harta banilor europeni imparte Romania in doua
Dar cum s-a ajuns aici? La prima vedere, ai crede că toate administrațiile județene au aceleași oportunități. Numai că realitatea din teren arată ”disparități mari” în accesarea fondurilor publice.
Așa cum reiese din datele analizate recent de Spotmedia, există câteva excepții pozitive. Județe precum Bihor, Hunedoara, Mehedinți sau Galați au reușit să contracteze un număr important de proiecte în perioada 2021-2025. Lista exemplelor bune este completată de Tulcea și Bistrița-Năsăud, care demonstrează o mobilizare eficientă a resurselor prin atragerea de fonduri și execuția bugetară.
La polul opus, lucrurile stau complet diferit. Un număr ”semnificativ” de județe prezintă niveluri foarte scăzute de atragere sau execuție a banilor. Pe această listă neagră se află Timiș, Teleorman, Ilfov, Mureș, Harghita, Bacău și Satu Mare. Aceste zone se confruntă cu dificultăți administrative, întârzieri sau o simplă lipsă de prioritizare din partea aleșilor locali.
V-ați întrebat vreodată de ce unele orașe se modernizează rapid, în timp ce altele bat pasul pe loc? Răspunsul stă exact în această incapacitate de a scrie și semna proiecte europene.
Zonele cu cele mai slabe performante administrative
Guvernul explică fenomenul pe larg. ”Analiza teritorială a indicatorilor de dezvoltare locală pentru perioada 2016-2025 evidențiază un peisaj inegal în ceea ce privește investițiile publice, infrastructura de bază, capacitatea administrativă și dinamica economică a unităților administrativ-teritoriale (UAT) și a consiliilor județene (CJ). Prin corelarea veniturilor și cheltuielilor, a conectării la utilități și a gradului de mobilizare a fondurilor externe, se conturează tendințe sistemice și disfuncționalități persistente”, se arată în raportul citat.
Dincolo de limbajul tehnic (care poate părea complicat pentru un cetățean obișnuit), concluzia este simplă: majoritatea consiliilor județene și a unităților administrativ-teritoriale mici nu aveau contracte semnate până în 2025.
Și diferențele regionale sunt uriașe pe harta României. Vestul țării, Dobrogea și unele zone din Transilvania se detașează pozitiv în atragerea banilor.
În același timp, Moldova, Oltenia și sudul Munteniei concentrează cele mai slabe performanțe la nivel de UAT, generând riscuri majore de neutilizare a fondurilor alocate de Bruxelles și pierderea unor oportunități strategice.
