BNR: Anul 2019 s-a înscris pe trendul de accentuare a deficitului de cont curent, început în anul 2015
În cadrul analizei efectuate de Banca Națională a României (BNR), anul 2019 a continuat tendința de creștere a deficitului de cont curent, începută în 2015, pe fondul deteriorării balanței bunurilor. Conform raportului anual al BNR, „Balanța de plăți și poziția investițională internațională a României”, deficitul total al contului curent și al contului de capital a ajuns la 7,6 miliarde de euro.
Deficitul de cont curent a crescut cu 17% în 2019, o încetinire față de creșterea de peste 70% din anul anterior. Deși contul de capital a înregistrat un surplus de 2,1 miliarde de euro, deficitul contului curent a dus la un sold negativ cumulativ. Aproape 75% din deficitul contului curent (7,8 miliarde de euro) și surplusul contului de capital au fost generate de tranzacții cu statele Uniunii Europene (UE), iar din deficitul cu țările UE, aproximativ 48% a provenit din zona euro (ZE10), echivalând cu 3,7 miliarde de euro.
Pe parcursul anului 2019, contul financiar a înregistrat intrări nete de 5,1 miliarde de euro, influențate de acumulările nete de pasive din investiții directe și de portofoliu. Relația cu Uniunea Europeană a avut un impact semnificativ asupra structurii geografice a contului financiar, similar cu contul curent și cel de capital.
Raportul subliniază că soldul negativ al contului curent a crescut la 10,48 miliarde de euro în 2019, comparativ cu 8,96 miliarde de euro în 2018. Ponderea deficitului în PIB a ajuns la 4,7%, o creștere față de 4,4% în anul anterior, majorarea fiind determinată în principal de deficitul balanței bunurilor, care a crescut cu 0,6 puncte procentuale din PIB.
BNR a observat o accentuare a deficitului balanței bunurilor cu 17,7% în 2019, pe fondul unei creșteri mai rapide a importurilor comparativ cu exporturile. Balanța serviciilor a avut un surplus crescut cu 3,5% față de 2018, stimulat de încasările din servicii informatice, transport rutier de mărfuri și consultanță profesională. De asemenea, veniturile primare au înregistrat o reducere a deficitului, influențate pozitiv de salariile angajaților și subvențiile din partea Uniunii Europene, iar veniturile secundare au crescut datorită remiterilor lucrătorilor români din străinătate.
În 2019, balanța bunurilor și serviciilor a avut un deficit de 8,8 miliarde de euro, o creștere semnificativă față de anul anterior, ca urmare a unei majorări de aproximativ 18% a deficitului din comerțul cu bunuri. Această balanță a evidențiat o creștere a deficitului în raport cu volumul total al exporturilor și importurilor, iar balanța serviciilor a avut un impact favorabil asupra acoperirii importurilor prin exporturi, dar nu a influențat tendința de deschidere a economiei.
Deficitul balanței bunurilor a fost de 17,424 miliarde de euro, în creștere cu 17,7% față de anul anterior, cu exporturi în creștere de 2% și importuri cu 5,1%. Ponderea deficitului în PIB a crescut cu 0,6 puncte procentuale, atingând 7,8%. Cel mai mare deficit lunar a fost înregistrat în octombrie (1,938 miliarde de euro), iar cel mai mic în ianuarie (1,221 miliarde de euro).
Analiza detaliată a soldului balanței bunurilor pe cele opt categorii de mărfuri a relevat deficite semnificative în domenii precum produsele chimice și plastice (7,544 miliarde de euro), produsele minerale (3,833 miliarde de euro) și metalele comune (2,457 miliarde de euro). În contrast, s-au înregistrat excedente în sectoare precum mașini și echipamente (343 milioane de euro) și produse din lemn și hârtie (261 milioane de euro).
Exporturile de bunuri au totalizat 63,085 miliarde de euro, cu o creștere de 2% față de 2018, influențate de cererea externă din Uniunea Europeană și din alte țări precum Polonia, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Serbia, Moldova și Egipt. Deși valoarea exporturilor a crescut cu 1,266 miliarde de euro, ponderea acestora în PIB a scăzut cu 2 puncte procentuale, ajungând la 28,2%.
Industria prelucrătoare a fost principalul motor al exporturilor, contribuind cu 91,2% la total, față de 91,4% în anul anterior. Cele mai semnificative contribuții au venit din sectorul autovehiculelor (22,3% din total), echipamentelor electrice (11,6%), mașinilor și utilajelor (9,8%) și produselor electronice (7,2%). Aceste patru sectoare au generat împreună mai mult de jumătate din exporturile României în 2019. Aproximativ un sfert din exporturi au fost destinate consumului final, iar circa 13% au fost bunuri de capital.
