BNR avertizează – inflația va scădea mai clar abia în a doua jumătate a anului
Rata anuală a inflației va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului, avertizează Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României. Acesta a arătat că, în contextul conflictelor globale și al blocajelor de pe rutele de transport, presiunile asupra prețurilor rămân extrem de ridicate, iar așteptările sunt „intens reactivate”.
Volatilitate economică severă
Războiul din Orientul Mijlociu a aruncat din nou economia globală într-o zonă de incertitudine. „Prin mesajul transmis, am evidențiat faptul că, în prezent, războiul din Orientul Mijlociu generează runde severe de volatilitate economică, pe măsură ce piața petrolului reacționează rapid și tăios, cu implicații la nivel global”, a explicat viceguvernatorul BNR în cadrul conferinței „Tendințe Economice”.
Dar cum se transmit, pe bune, aceste șocuri în economia reală? La început, vreme de câteva săptămâni, sunt afectate costurile de transport. Ulterior, în decurs de câteva luni, unda de șoc lovește costurile de producție și, inevitabil, așteptările inflaționiste.
Dependența energetică redusă a României
Și totuși, România are și câteva atuuri în această furtună economică. Unul dintre cele mai importante este dependența energetică redusă față de partenerii europeni.
„Dependența energetică a României este important mai redusă în comparație cu majoritatea statelor europene. Nevoile de energie ale României au fost acoperite prin importuri în proporție de doar 30%, nivel comparabil cu Suedia, față de 39% în Cehia, 46% în Polonia și 49% în Ungaria, în timp ce dependența energetică medie la nivelul statelor Uniunii Europene se ridică la 57%”, a detaliat Marinescu.
Cifrele vorbesc de la sine.
Mai mult, țara noastră se poziționează bine și la capitolul intensitate energetică, un indicator care măsoară cantitatea de energie necesară pentru a produce o mie de euro de Produs Intern Brut. E drept că aceste date arată că România poate fi „un pilon de stabilitate în arhitectura energetică regională”.
Semnale mixte la început de an
Iar dacă la capitolul energie stăm relativ bine, începutul anului 2026 aduce și vești proaste. „Începutul anului 2026 apare grevat de unele evoluții negative: industria – în scădere cu 3,9% în ianuarie, dar și cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul – în scădere cu 9,1%”, a punctat oficialul BNR.
Numai că, dacă privim la anul 2025, observăm și semne bune. Economia pare să-și schimbe motorul de creștere. Astfel, „contribuția investițiilor la creșterea economică de 0,7% a fost de 1 punct procentual, mult superioară consumului, al cărui aport a fost de 0,4 puncte procentuale”.
Provocarea BNR: „Sare pe rană” sau „gaz pe foc”
V-ați gândit vreodată ce poate face Banca Națională într-un astfel de context? Dilema este uriașă și a fost descrisă plastic chiar de viceguvernator. „Politica monetară se confruntă cu provocarea esențială de a evita să pună „sare pe rană” prin creșterea ratei dobânzii de referință, în pofida unor puseuri inflaționiste, dar și de a evita să pună „gaz pe foc”, într-un context financiar dominat de riscuri multiple.”
inflația persistă la niveluri înalte, iar „în contextul războiului și al blocajelor pe rutele de transport, așteptările inflaționiste sunt intens reactivate”. BNR estimează că „rata anuală a inflației headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului. Însă revenirea în cadrul țintei necesită, în continuare, timp și prudență în calibrarea politicilor economice.”
Consolidarea bugetară, o condiție cheie
Până la urmă, totul se leagă de finanțele publice. Cosmin Marinescu subliniază că „este imperativ să continuăm consolidarea bugetară, obiectiv care cere stabilitate politică și consecvență de decizie”. Din păcate, tensiunile politice care au însoțit aprobarea bugetului se traduc direct în costuri financiare, prin creșterea dobânzilor la care se împrumută statul.
Deficitul bugetar asumat pentru 2026, de 6,2% din PIB, nu include riscurile generate de tensiunile globale. În bugetul anului 2026, cheltuielile cu dobânzile cresc la circa 3% din PIB (adică aproape jumătate din deficitul bugetar), un nivel considerat îngrijorător.
Există și o veste bună, anume alocările pentru investiții. „Bugetul pentru 2026 prevede alocări cu destinație investițională de 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. Însă realizarea integrală a investițiilor asumate nu se poate face fără creșterea capacității administrative de implementare”, a conchis viceguvernatorul BNR.
