Bucurestenii ies in strada de Ziua Europei. Mars din Piata Universitatii spre Piata Victoriei
Sâmbătă seară, fix pe 9 mai, bucureștenii sunt chemați la un marș pro-Europa în centrul Capitalei. Manifestanții se vor strânge în Piața Universității și vor pleca încolonați spre sediul Guvernului din Piața Victoriei.
Traseul și mesajul organizatorilor
Conform programului oficial, oamenii se vor aduna începând cu ora 17.00 la Universitate. O oră mai târziu, la 18.00, coloana va pleca în marș spre Piața Victoriei. Asociația MEA (Mediu-Educație-Activism), principalul organizator, a anunțat că evenimentul este un marș „în favoarea democraţiei şi a statului de drept”.
Până la urmă, ce înseamnă asta concret pentru cetățeanul de rând care iese sâmbătă din casă? Marian Rădună, reprezentantul Asociației MEA, explică direct motivul mobilizării.
„Ştiu că suntem obosiţi, toţi cei care ne dorim justiţie, respect, o ţară din care copiii noştri să nu vrea să plece, dar cu atât mai mult pentru generaţiile viitoare avem datoria să ieşim în stradă ca România să-şi păstreze drumul european”, a afirmat Marian Rădună.
La microfon vor lua cuvântul reprezentanți ai unor organizații nonguvernamentale, membri ai mediului academic și privat, dar și jurnaliști independenți.
Cine participă și ce se cere în stradă
Așa cum a relatat Newsweek într-o analiză publicată recent, bucureștenii sunt așteptați de Ziua Europei la „o manifestaţie în favoarea democraţiei şi a statului de drept”. Manifestul celor care scot oamenii în stradă este unul clar, axat pe lupta anticorupție și menținerea direcției vestice.
„Organizatorii vorbesc despre dezamăgire şi încrederea trădată de politicieni, sub îndemnul Un singur drum: EUROPA! îi invită pe români să continue efortul început cu mulţi ani în urmă în Bucureşti, la Braşov şi Timişoara şi să fie o voce comună a libertăţii, a demnităţii şi a drepturilor egale în UE”, a arătat Asociaţia MEA.
Să fim serioși, menținerea direcției democratice necesită implicare constantă. Reprezentanții asociației au detaliat viziunea lor într-un comunicat oficial.
„democraţia este un efort continuu – adesea obositor şi, nu de puţine ori, aproape lipsit de speranţă – dar rămâne singura alternativă în faţa nedreptăţii sistemice, a autoritarismului, extremismului, războiului şi urii. Apartenenţa la Europa este cea mai sigură garanţie a transparenţei şi a dreptăţii. Acum este momentul să susţinem vocea comună a Europei – împotriva slăbiciunilor interne şi a ameninţărilor externe, împotriva injustiţiei, a minciunii, a corupţiei şi dezbinării”, au transmis organizatorii.
Iar mesajul central al protestului a fost reiterat clar de inițiatori: „Acum este momentul să susţinem vocea comună a Europei – împotriva slăbiciunilor interne şi a ameninţărilor externe, împotriva injustiţiei, a minciunii, a corupţiei şi dezbinării”.
Semnificația istorică a zilei de 9 Mai
Dincolo de protestele de la București, data de 9 mai are o greutate istorică uriașă. Celebrează pacea și unitatea în Europa, recunoscând realizările UE și privind spre viitor. Totul a început la 9 mai 1950, când ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman (în funcție între 1948-1952), a ținut un discurs istoric.
Cunoscută sub numele de ‘Declarația Schuman’, propunerea viza plasarea producției de cărbune și oțel sub controlul unei autorități comune, pentru a evita izbucnirea unui nou conflict militar. Acest discurs a pregătit terenul pentru o nouă eră a păcii și este considerat piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi.
Dar pașii birocratici au urmat rapid. La 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) între Germania, Franța, Belgia, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Apoi, la 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE) și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Acestea au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.
Ideea privind marcarea unei Zile a Europei (introdusă inițial de Consiliul Europei în 1964) a fost oficializată de Comunitățile Europene în 1985, care au decis instituirea acestei zile la data de 9 mai.
Simbolurile europene și extinderea Uniunii
Drapelul uniunii a fost adoptat tot în 1985, fiind utilizat până atunci de Consiliul Europei. În mai 1986, drapelul european este arborat pentru prima dată în fața clădirii Berlaymont, sediul principal al Comisiei Europene la Bruxelles. Melodia folosită pentru a simboliza UE este un extras din Simfonia a IX-a compusă în 1823 de Ludwig Van Beethoven pe versurile poemului ‘Odă bucuriei’, scris de Friedrich von Schiller în 1785. Consiliul Europei a transformat această melodie în propriul imn în 1972, iar în 1985, liderii europeni au adoptat-o ca imn oficial al Uniunii Europene.
Și extinderea a continuat masiv. Proiectului i s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie și Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania și Portugalia (1986), Suedia, Austria și Finlanda (1995), Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia și Ungaria (2004), Bulgaria și România (2007) și Croația (2013). La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a părăsit Uniunea Europeană.
Cifrele vorbesc de la sine.
Comunitatea Economică Europeană (CEE) a devenit Uniunea Europeană (UE) prin intrarea în vigoare, la 1 noiembrie 1993, a Tratatului privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht), documentul reprezentând actul constitutiv al UE.
Anul 2025 a marcat împlinirea a 75 de ani de la Declarația Schuman, prilej cu care Biroul de conducere al Parlamentului European a decis să înființeze Ordinul European de Merit, prima distincție europeană de acest fel acordată de o instituție a UE. Mai mult, în 2026 vor fi marcați 40 de ani de la aderarea Portugaliei și Spaniei la UE, dar și de la primele aniversări oficiale ale Zilei Europei și de la utilizarea publică a drapelului și imnului UE. În ziua de 9 mai, instituțiile de la Bruxelles și din întreaga UE invită toți cetățenii să le viziteze sediile și să exploreze unele dintre cele mai celebre spații ale Uniunii, prin intermediul numeroaselor activități interactive și expoziții.
