Bucureștiul, blocat ani de șantiere. Pierderea fondurilor UE, risc major.

Administrația locală a decis menținerea și deschiderea simultană a zeci de șantiere majore în Capitală, o măsură asumată instituțional în ciuda blocajelor rutiere severe. Decizia vizează înlocuirea infrastructurii critice de transport și termoficare, proiecte pentru care termenele de execuție fuseseră deja depășite, punând în pericol fondurile alocate.

Dincolo de disconfortul zilnic resimțit de cetățeni, miza reală a acestor lucrări simultane este una strict financiară și administrativă. Primăriile riscă pierderea unor finanțări europene vitale dacă nu accelerează execuția, într-un moment în care bugetul local trebuie să acopere o cofinanțare uriașă, de șase ori mai mare decât fondurile externe atrase pentru anumite sectoare.

Și totuși cum s-a ajuns la acest blocaj sistemic? Rețeaua de tramvaie a Capitalei (veche de peste o jumătate de secol) a depășit de mult stadiul tehnologic în care putea fi menținută prin simple reparații punctuale. E drept că intervențiile masive paralizează traficul pe termen scurt, dar amânarea lor ar fi dus la cedarea definitivă a transportului public de suprafață și la avarierea garniturilor noi.

RecomandariPrimăria Capitalei impune ritm accelerat pe șantierele blocate. Risc de pierdere finanțări europene.

Nota de plata pentru infrastructura critica

Iar cifrele expuse public arată dimensiunea efortului administrativ. Edilii trebuie să gestioneze simultan „zeci de kilometri de linii de tramvai” și „zeci de kilometri de magistrale de termoficare”, lucrări de bază care trebuie finalizate obligatoriu înaintea oricăror proiecte de regenerare urbană.

Într-o analiză detaliată publicată recent de Mediafax, Ciprian Ciucu a explicat mecanismul acestor întârzieri și necesitatea intervențiilor ample în inima orașului. Lipsa plăților către constructori, o problemă moștenită din mandatele anterioare, a generat blocaje în lanț pe șantiere.

„Vor urma câțiva ani în care vom deschide și vom închide succesiv lucrări.” – Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6

Până la urmă, administrația a fost forțată să poarte negocieri politice și să contracteze împrumuturi de la bănci internaționale de dezvoltare pentru a acoperi datoriile găsite în contabilitate.

RecomandariPrimăria Bucureștiului are conturile blocate și nu poate face investiții

Termenele reale pentru eliberarea traficului

V-ați gândit vreodată de ce unele străzi rămân sparte cu lunile fără să vedeți muncitori pe ele? Explicația tehnică ține de lucrările suplimentare neprevăzute la rețelele de utilități subterane, care decalează automat graficele inițiale de execuție.

Matematica fondurilor europene dictează ritmul de lucru. Pentru refacerea liniilor de tramvai, Bucureștiul a obținut un miliard de lei din bani europeni. Numai că necesarul real de cofinanțare se ridică la nu mai puțin de șase miliarde de lei, o presiune uriașă pe bugetele locale.

RecomandariAnuntul momentului pe scena politică. Vicepremier reclamat la DNA pentru 164 milioane lei

Cifrele vorbesc de la sine.

Unele șantiere ar putea fi închise într-un an, în timp ce zonele complexe vor necesita până la doi ani de intervenții continue. Pe lista viitoarelor proiecte care vor deschide noi fronturi de lucru se află parcări subterane, regenerarea urbană pe artere precum Magheru, Calea Victoriei sau Ion Brezoianu, dar și amenajarea malurilor Dâmboviței ca un culoar verde.

Dar orizontul de așteptare pentru un oraș eliberat de utilaje rămâne unul îndepărtat. Bucureștiul va funcționa sub regim de șantier pentru următorii cinci sau chiar șase ani, timp în care administrația trebuie să securizeze exproprierile și finanțarea pentru a susține ritmul lucrărilor la Prelungirea Ghencea și Dimitrie Pompeiu.