Astfel, „Creșterea populismului înseamnă un risc pentru business de care trebuie să fim conștienți și pe care trebuie să îl includem în planurile și strategiile noastre ( de afaceri n.red) la fel cum includem riscuri fiscale, economice, macroeconomice, guvernamentale etc, pentru că asta ne afectează consumatorii și tot ceea ce fac ei. Ce ar fi însemnat dacă boicotul de acum câteva săptămâni să fi prins aripi? Care ar fi putut fi impactul?”, a concluzionat Dorian Cazacu, Senior Client Director în cadrul companiei de cercetare de piață Ipsos România, după analiza studiului Ipsos Global Trends 2024, o cercetare recentă care a vizat 50.000 de respondenți din toată lumea, inclusiv România.
În concluzie, analistul vine o explicaţie, în contextul în care, românii suferă de un nivel înalt de neîncredere care se manifestă în numeroase moduri.
În ultimii ani se manifestă tot mai acerb individualismul
La întrebarea, dacă sunt de acord sau nu cu ideea că „este la latitudinea fiecăruia să își stabilească propriul set de principii care să îi ghideze deciziile”?, procentul de 90% dintre români au răspuns pozitiv, față de 81% cât este media globală. De asemenea, 78% dintre români sunt de acord că în România există din ce în ce mai multe conflicte între oameni care nu împărtășesc aceleași valori – o creștere accentuată față de ediția anterioară (+7pp). La nivel global, ponderea este de 76%.
„După 40 de ani de comunism, țesătura aceasta socială de încrede care ne lega de alții a dispărut. Este multă circumspecție și teamă în țară. Și, după perioada pandemiei, ideea aceasta că o să decid eu care sunt principiile valoroase pentru mine a crescut foarte mult în România. Suntem aproape la zece puncte procentuale distanță față de media globală. Mai mult, neîncrederea asta se manifestă printr-un clivaj (divizare n.tred), printr-un conflict între valori”, mai spune Cazacu.
În cine au încredere românii?
Totuși, în ceea ce privește profesiile în care românii au încredere, tot un studiu al Ipsos din 2024, arată că oamenii de știință se bucură de cea mai mare încredere ( 57%), profesorii ( 44%), forțele armate ( 42%) sau doctorii (40%). la popul opus sunt politicienii ( 11%) și agenții de publicitate (14%) și influencerii din social media (16%).
Astfel, „Vedem România cu o pondere foarte ridicată al celor care au încredere în armată. De altfel, în multe cercetări sociologice făcute după revoluție vedem armata undeva sus, în timp ce politicienii alături de influenceri sunt în cercurile de jos. În România, neîncrederea în politicieni și guvernanți este flagrantă”, mai spune managerul Ipsos.
Guvernul și serviciile publice din țară, vor face prea puțin pentru a ajuta oamenii
Iar această neîncredere se vede din faptul că 86% dintre români ( poziția trei în lume) sunt îngrijorați că guvernul și serviciile publice din țara vor face prea puțin pentru a ajuta oamenii în anii următori. Și mai nuanțat, 80% dintre români, adică cei mai mulți dintr-o țară, cred că partidelor tradiționale și politicienilor nu le pasă de oamenii obișnuiți. La nivel global, ponderea celor care la fel ca majoritatea românilor este de numai 67%.
„Există o percepție în lume și în România că sistemul este disfuncțional, fie că economia este manipulată în favoarea celor bogați și puternici, fie că partidelor și politicienilor nu le pasă de oamenii de rând, fie că avem nevoie de un lider puternic care să ne aducă țara înapoi. Întrebarea este cine poate să vină să acopere acest gol de autoritate? Cine poate încerca să rezolve țesătura socială și să reducă acest clivaj?”.
Este o întrebare la care 79% dintre români ( locul 13 în lume) au fost de acord cu ideea că liderii de afaceri au responsabilitatea de a se exprima cu privire la problemele sociale și politice care afectează țara.
„Liderii de afaceri sunt așteptați să vină și să rezolve problemele pe care politicienii nu pot”
În viziunea sa, „Este nevoie de o rebalansare între domeniul public și cel privat. Pot apărea multe avantaje fie în urma unor parteneriate public-private, fie în alte zone de colaborare. Sustenabilitatea nu mai este așa diferențiatoare ca înainte, dar atâta vreme cât există companii mari cu obligația de raportare non-financiară, există sustenabilitate și atunci se poate face mai mult decât s-a făcut în România până acum – s-a pus multă presiunea pe mediu și toate celelalte ( societate, guvernanță n.red) au rămas într-un con de umbră. Noi credem că în guvernanța corporativă este răspunsul pentru a ne implica mai mult în comunitățile pe care le deservim”, a mai adăugat Cazacu în cadrul evenimentului Ipsos Global Trends 2025.
În România, grupul internaţional de origine franceză Ipsos reprezintă una dintre cele mai mari companii în domeniul cercetării de piaţă, este listat la Bursa din Paris, are aproape 20.000 de angajaţi şi este prezent în 90 de ţări. Ipsos este cel mai mare grup de cercetare prezent în România, cu peste 1.000 de angajaţi.
Sursa – www.economica.net
