Care este rata sărăciei, în rândul copiilor din România, în comparaţie cu Uniunea Europeană?

De Bianca Ion 490 citiri
7 min citire
little-girl-62328_1280.jpg

 

Un studiu îngrijorător, arată că peste o treime dintre copiii din România trăiesc în sărăcie. Ţara noastră continuă să se confrunte cu una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei în rândul copiilor din întreaga Uniune Europeană.

 

În cele mai recente date publicate de organizaţia Salvați Copiii, un copil din trei trăiește în sărăcie în țara noastră, iar riscul crește dramatic în rândul celor proveniți din familii cu un nivel scăzut de educație — până la 75,8%.

 

În 2024, procentul de 33,8% dintre copiii români se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, o proporție semnificativ mai mare decât media europeană, de 24,2%. Situația este accentuată în mediul rural, unde 41,7% dintre minori trăiesc în lipsuri, și devine aproape critică pentru copiii ai căror părinți nu au terminat școala — de peste 12 ori mai mare față de cei proveniți din familii cu studii superioare.

 Peste o treime dintre copiii din România trăiesc în sărăcie

 

La nivelul Uniunii Europene, aproape 19,5 milioane de copii – adică unul din patru – sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. România ocupă locul trei, după Bulgaria (35,1%) și Spania (34,6%), în timp ce cele mai mici procente se înregistrează în Slovenia (11,8%), Cipru (14,8%) și Cehia (15,4%), arată Eurostat pentru anul 2024.

 

Aceste cifre alarmante au fost prezentate în cadrul conferinței „Sărăcia copiilor – un cost pe care Europa nu și-l poate permite”, organizată la Parlamentul European de Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, alături de Salvați Copiii.

 

Din informaţiile raportului, numărul de 1,255 milioane de copii români nu au acces constant la resursele necesare pentru un trai decent. Riscul de sărăcie în rândul copiilor este cu șapte puncte procentuale mai mare decât în rândul adulților, confirmând inegalitățile structurale profunde din societate.

 

Un studiu derulat de Salvați Copiii România în vara anului 2025 relevă că 58% dintre familiile cu copii înscriși în programele educaționale ale organizației nu pot acoperi costurile școlare fără ajutor extern, iar procentul crește la 87% în rândul celor care trăiesc în sărăcie subiectivă.

 

Copiii cei mai afectați

 

Raportul arată că anumite categorii sociale sunt expuse unui risc extrem de ridicat:

 

    • copiii din familiile rome – 78% trăiesc în sărăcie;

       

 

    • copiii din mediul rural – 41,7% în risc de sărăcie sau excluziune socială;

       

 

    • copiii din familii monoparentale – 36,5%;

       

 

    • cei din familii numeroase – 50,9%;

       

 

    • copiii refugiați din Ucraina – doar 28,4% dintre familiile acestora spun că pot acoperi nevoile zilnice.

       

 

 

De asemenea, educația părinților este un factor determinant: 75,8% dintre copiii cu părinți fără studii sunt în risc de sărăcie, comparativ cu doar 5,9% dintre cei ai căror părinți au studii universitare.

 

Cauzele profunde: investiții insuficiente și politici necoordonate

 

Printre principalele motive pentru perpetuarea sărăciei se numără:

 

    • cheltuielile scăzute pentru copii – România alocă doar 12,8% din PIB pentru protecție socială, 3,3% pentru educație și 4,7% pentru sănătate, mult sub media UE;

       

 

    • sisteme slabe de monitorizare, care nu reușesc să urmărească eficient cauzele vulnerabilității sociale;

       

 

    • lipsa de predictibilitate a finanțărilor – fondurile naționale și europene nu sunt planificate multianual, ceea ce reduce impactul programelor.

       

 

 

În 2019, Uniunea Europeană și-a propus să scoată 5 milioane de copii din sărăcie până în 2030, dar, potrivit Salvați Copiii, numărul copiilor săraci a crescut cu 446.000 între 2019 și 2024.

 

„Sărăcia unui copil nu este o statistică, este un eșec colectiv”

 

„Sărăcia unui copil nu este o statistică, este un eșec colectiv. Astăzi, aproape 1 din 4 copii din Uniunea Europeană trăiește în risc de sărăcie sau excluziune socială. Europa nu își mai poate permite să trateze lipsa de investiții în copii ca pe o opțiune bugetară, ci trebuie să o vadă ca pe o urgență morală și economică. De aceea, am susținut crearea Garanției Europene pentru Copii, am obținut fonduri suplimentare pentru tineri și solicit creșterea bugetului pentru copii după 2028”, a declarat Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European.

 

La rândul său, Roxana Mînzatu, vicepreședintă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, a subliniat importanța unei abordări sistemice:
„Investiția în copii nu este o cheltuială, ci o datorie morală și cea mai înțeleaptă decizie economică pentru viitorul nostru comun. Nu putem scoate copiii din sărăcie atâta timp cât părinții lor trăiesc în sărăcie. Sprijinul pentru familii, locuri de muncă decente și servicii publice de calitate sunt temelia unei Europe echitabile.”

 

Costurile ascunse ale sărăciei infantile

 

Din datele Salvați Copiii, sărăcia copiilor are un impact economic estimat la 3,4% din PIB în țările membre OCDE, prin reducerea productivității, a participării pe piața muncii și a nivelului de sănătate al viitorilor adulți.

 

Copiii care cresc în sărăcie ajung, în medie, să câștige cu 20% mai puțin la maturitate și pierd circa două săptămâni din speranța de viață din cauza problemelor de sănătate. Lipsa accesului la educație, alimentația precară și locuințele inadecvate alimentează un cerc vicios al inegalității transmis din generație în generație.

 

În concluzie, „Instrumentele există, cunoașterea există. Este nevoie doar de curajul politic de a trata sărăcia copiilor nu ca pe o cifră într-un raport, ci ca pe o nedreptate care poate fi corectată”, transmite organizația Salvați Copiii, care cere investiții consistente și durabile pentru a rupe acest lanț al sărăciei.