Care sunt efectele alimentelor prăjite?
În aceste vremuri, cui nu-i plac cartofii prăjiți sau gogoșelele rumenite? Gustul lor este delicios, iar sațietatea oferită este de lungă durată. În ciuda aromelor și texturii crocante, mâncarea obținută prin prăjire ar trebui evitată cât de des posibil. Substanțele chimice din uleiul prăjit cauzează creșterea colesterolului.
Actual, nimic nu se compară cu o porție de aripioare prăjite, super crocante cu cartofi prăjiți cu maioneză și ketchup, alături de câteva gogoșele pufoase cu extra sirop de ciocolată și caramel. Pe scurt, ne place aproape tot ce este gătit în tigaie. Prăjirea alimentelor este ușor și rapid de realizat, iar gustul încântă majoritatea oamenilor.
În ciuda aromelor obținute după prăjire, puține persoane știu ce impact negativ are uleiul prăjit asupra organismului uman. În acest sens, Mihaela Bilic, moderatoarea emisiunii „Doctor de bine”, a explicat cum pot afecta compușii chimici din uleiul prăjit starea noastră de sănătate, dar și cum trebuie să procedăm dacă nu vrem să renunțăm definitiv la tigaie.
Uleiul prăjit cauzează creșterea colesterolului
Indiferent de uleiul pe care alegem să îl folosim în bucătărie, dacă îl supunem unei temperaturi ridicate și îl punem în contact cu oxigenul, în tigaie va avea loc un proces denumit peroxidare. Odată consumate prăjelile, în corpul nostru apar radicalii liberi. Acești combuși chimici sunt instabili și pot agrava grav organismul uman. Ficatul nu are capacitatea să prelucreze corect toate substanțele chimice.
În contextul medical, pot cauza infarct miocardic și accident vascular cerebral. Acizii grași trans artificiali reprezintă factori de creștere pentru placa de colesterol, care, ulterior, determină infarct și accident vascular cerebral. Afecțiunile pot fi dezvoltate de orice persoană, indiferent de vârsta sau istoricul medical pe care îl are.
În explicaţiile sale, „Chiar și copilașii încep să dezvolate mici plăci de ateroscleroză, dar mici și neimportante, dar totul e să le lași acolo și să nu le dați factori să crească. Ele pot să obstrueze vasul un pic, mai mult, total, și în momentul în care se obstruează transportul de sânge, se blochează.”, a afirmat Acad. Prof. Dr. maia Simionescu.
În ziua de astăzi, industria alimentară produce acizi grași trans fară pic de resurse naturale, pe care îi introduce, apoi, în dulciuri, produse de patiserie, mezeluri, creme, alimente semipreparate și margarină.
Cum poți obține mâncare prăjită fără un conținut ridicat de toxine
Dacă, totuși, nu ai vrea să renunți definitiv la tigaie, există o soluție care te va ajuta să te bucuri în continuare de omletă cu brânză dimineața.
Dacă vrei să prăjești un aliment, atunci folosește un vas de dimensiuni mici. În acest fel, pagubele biologice vor fi diminuate și putem obține simplu acizi trans nesaturați. Cantitatea acestor compuși chimici crește când tigaia este mare deoarece și contactul cu oxigenul este mare.
Aşadar, „Sunt susceptibile alimentele precum cartofii prăjiți, gogoșile, produse crispy să conțină acisi grași de tip trans. Una e când facem prăjirea într-o tigaie cu diametrul mic, cu cât surprafața de contact în ulei și oxigen e mare, crește riscul de a se peroxida grăsimea respectivă”, a explicat Conf. Dr. Nicoleta Chira.
