Care sunt estimările pentru obezitatea infantilă, până în anul 2040?

Până în anul 2040, numărul copiilor obezi ar putea crește semnificativ, dacă nu se implementează unele măsuri preventive, avertizează Federația Mondială a Obezității. În România, datele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) indică faptul că aproape o treime dintre elevi prezintă probleme de greutate, conform Revista Ioana.

Este obezitatea infantilă, o problemă globală?

Federația Mondială a Obezității estimează că, în absența unor intervenții, peste 220 de milioane de copii și adolescenți ar putea suferi de obezitate până în 2040. Această proiecție subliniază necesitatea unor acțiuni imediate la nivel global pentru a combate această problemă de sănătate publică.

În acest sens, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că prevalența supraponderalității în rândul copiilor și adolescenților cu vârste între 5 și 19 ani a crescut de la 8% în 1990 la 20% în 2022.

Peste 390 de milioane de tineri sunt afectați, dintre care peste 160 de milioane sufereau deja de obezitate în 2022. Proiecțiile indică o posibilă agravare a situației, astfel că, până în 2035, aproape 4 miliarde de oameni ar putea fi afectați de supraponderalitate sau obezitate.

Cum arată situația din România?

Din datele INSP, procentul de 32% dintre copiii de 8 ani din România sunt fie supraponderali, fie obezi. Un procent similar se înregistrează și la vârsta de 7 ani, unde 27,5% dintre copii au exces de greutate.

Aceste date au fost colectate în cadrul European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), cea mai amplă inițiativă europeană de monitorizare a obezității infantile, și indică o zonă de risc pentru România.

La nivel european, situația este similară. În cele 37 de țări participante la studiul COSI, unul din patru copii cu vârste între 6 și 9 ani are exces de greutate. Aceste cifre subliniază necesitatea unor strategii de prevenție și intervenție eficiente.

Care sunt cauzele obezității?

Obezitatea este o boală cronică complexă, determinată de o interacțiune de factori genetici, sociali, de mediu și comportamentali, spun specialiștii.

OMS definește obezitatea ca o boală cronică, recidivantă, care apare din interacțiuni complexe între genetică, neurobiologie și mediul înconjurător.

Schimbările în alimentație, caracterizate de consumul de alimente ultra-procesate, bogate în grăsimi, zahăr și sare, și un stil de viață sedentar, au creat ceea ce experții numesc medii obezogene. Aceste medii favorizează creșterea în greutate și fac dificilă menținerea unei greutăți sănătoase.

În acest sens, medicul nutriționist Anca Hâncu atrage atenția asupra presiunii școlare din România, care contribuie la sedentarismul copiilor.

„Condamnăm acești copii la sedentarism. Copilul vine acasă. După aceea e trimis din nou la ore. Vine, își face temele, se culcă pe la 22:00. Mi-a spus o fetiță că nici nu a apucat să iasă afară. Un copil nu poate acumula 12 ore de școală”, a declarat Anca Hâncu.

În opinia medicului nutriționist, programul aglomerat face dificilă respectarea unui orar sănătos de mese și nu lasă timp pentru activitate fizică.

Această situație este accentuată în țările cu venituri mici și medii, care se confruntă cu un dublu paradox al malnutriției: în timp ce încă se luptă cu subnutriția, ratele obezității cresc rapid.

Copiii din aceste medii sunt expuși la alimente ieftine, dense energetic, dar sărace în nutrienți, ceea ce duce la o creștere a obezității infantile, în timp ce problemele de subnutriție persistă. Această combinație de factori creează un cerc vicios.

Care vor fi consecințele acestei obezității

Obezitatea are consecințe negative atât la nivel individual, cât și economic. Un copil obez are un risc mai mare de a dezvolta la maturitate afecțiuni precum diabet de tip 2, boli cardiovasculare și anumite tipuri de cancer.

Diabetul de tip 2, o boală considerată specifică adulților, apare tot mai des la copii. Pe lângă riscurile fizice, există și consecințe psihosociale: performanțe școlare scăzute, calitate a vieții redusă, stigmatizare, discriminare și bullying.

Costurile globale ale supraponderalității și obezității ar putea ajunge la 3 trilioane de dolari pe an până în 2030 și peste 18 trilioane de dolari pe an până în 2060, potrivit estimărilor citate de OMS. Aceste cifre subliniază impactul economic al acestei probleme de sănătate publică.

În România, pregătirea sistemului medical pentru a face față acestei provocări este insuficientă.

În prezent, țara are un singur centru integrat de management al obezității, la Timișoara, cu alte două în curs de înființare în București. Medicul Anca Hâncu a avertizat că indicele care măsoară gradul de pregătire al țării arată că nu există suficiente politici naționale sau măsuri de prevenire.

Care sunt soluțiile propuse şi acțiunilr multisectoriale necesare?

Experții consideră că responsabilitatea combaterii obezității revine întregii societăți. OMS, prin Planul de Accelerare pentru Oprirea Obezității, și alte organizații internaționale solicită acțiuni multisectoriale.

Printre măsurile propuse se numără:

1. Măsuri fiscale și de reglementare: Introducerea unor taxe pe zahăr și pe băuturile îndulcite, o măsură care a arătat rezultate în alte țări. O altă propunere vizează limitarea publicității pentru alimentele nesănătoase, în special a celei destinate copiilor, conform unui raport citat de Radio România.

2. Crearea unui mediu sănătos: Amenajarea de parcuri, piste de biciclete și spații de joacă sigure pentru a încuraja activitatea fizică. Programele educaționale despre nutriție în școli și grădinițe, precum și încurajarea consumului de fructe și legume, sunt considerate esențiale.

3. Responsabilizarea industriei alimentare: Industria poate juca un rol prin reformularea produselor pentru a reduce conținutul de grăsimi, zahăr și sare și prin asigurarea că opțiunile sănătoase sunt disponibile și accesibile.

La nivel de familie, medicii insistă pe importanța perioadei de până la doi ani, timp în care copiii pot fi familiarizați cu o varietate de legume și alimente sănătoase. Implicarea părinților în activități sportive alături de copii este crucială, au mai spus medicii.

Fără aceste intervenții coordonate, proiecția Federației Mondiale a Obezității pentru România arată că, până în 2030, aproape 500.000 de copii cu vârste între 5 și 19 ani ar putea suferi de obezitate.