Care sunt măsurile esențiale din sistemul de sănătate românesc de la 1 septembrie?
Două măsuri esențiale în sistemul de sănătate românesc își fac debutul pe 1 septembrie 2025, aducând modificări semnificative atât pentru categorii de asigurați, cât și pentru drepturile pacienților în unitățile medicale. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a explicat în detaliu categoriile de persoane care rămân scutite de contribuția la sănătate, dar și cele care vor fi nevoite să achite CASS.
În plus, Ministerul Sănătății a implementat un mecanism pentru ca pacienții să poată raporta abuzurile legate de redirecționarea către cabinete private.
Cine plătește contribuția la sănătate după 1 septembrie?
Din declarațiile CNAS, anumite categorii de persoane vor rămâne scutite de plata contribuției la fondul de sănătate. Aceștia includ copiii sub 18 ani, pensionarii cu venituri sub 3.000 de lei, persoanele cu handicap și pacienții diagnosticați cu afecțiuni oncologice. Pe de altă parte, alte categorii vor trebui să achite CASS, prin reținerea automată a 10% din venitul realizat.
Concret, de la 1 septembrie, pensionarii care au pensii ce depășesc 3.000 de lei (aproximativ 1.960.804 persoane) vor trebui să plătească contribuția pentru partea care depășește acest prag.
Aceleași reglementări se aplică și altor beneficiari ai unor legi speciale, precum veteranii, revoluționarii și alte categorii (141.376 persoane), persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj (44.090 persoane), cei care primesc venit minim de incluziune (323.542 persoane) și persoanele aflate în concediu de creștere sau acomodare a copilului (127.054 persoane).
În ceea ce privește persoanele coasigurate (650.431 persoane), calitatea de asigurat va rămâne valabilă doar dacă titularul depune o declaraţie o unică la ANAF și achită 25% din contribuția calculată la 6 salarii minime brute (607,5 lei), restul urmând să fie plătit până în mai 2026 (1.822,5 lei). Există și opțiunea ca persoanele coasigurate să realizeze acest demers individual.
Pentru personalul monahal (2.504 persoane), regulile sunt similare: păstrarea calității de asigurat este posibilă prin depunerea declarației unice și plata în două tranșe, cu termenul final stabilit în mai 2026.
Cine rămâne asigurat fără contribuție
Există și categorii care își vor menține statutul de asigurat chiar și fără a obține venituri. Aceasta include persoanele bolnave incluse în programele naționale de sănătate, altele decât pacienții oncologici (58.200 persoane), care vor continua să aibă acces gratuit la servicii medicale, tratamente, dispozitive, consultații și spitalizări, până la vindecarea afecțiunii.
În precizările CNAS, aceste excepții au rolul de a proteja persoanele vulnerabile și de a asigura un acces constant la tratamente esențiale, indiferent de situația financiară a acestora.
Care este mecanismul pentru raportarea redirecționărilor abuzive către privat?
O a doua modificare semnificativă adusă de lege privește drepturile pacienților în spitalele publice. Începând cu 1 septembrie, pacienții vor avea posibilitatea să semnaleze online cazurile în care au fost trimiși cu forța către cabinete private. Sesizările vor necesita completarea unor informații, inclusiv numele spitalului, numele medicului implicat, cabinetul privat la care au fost direcționați, precum și costurile impuse.
În explicaţiile sale, „Această practică este inacceptabilă și nedemnă. Sistemul medical ar trebui să funcționeze pe baza unei colaborări deschise între pacienți și medici. În România, un adevăr simplu trebuie să fie cunoscut de toată lumea: spitalul public are datoria de a trata pacienții. Din păcate, am primit numeroase sesizări că pacienților li se spune că nu mai sunt locuri disponibile, s-a terminat plafonul, aparatul CT/RMN este defect, laboratorul nu funcționează, sau că nu există condiții, fiind astfel trimiși către cabinete private, unde sunt nevoiți să plătească pentru servicii care ar fi trebuit să fie gratuite”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Ministrul a subliniat că activitatea medicală privată trebuie să se desășoare în cadrul programului spitalului public, nu să înlocuiască acest sistem:
Astfel, „Nu vreau să fiu greșit înțeles, nu fac generalizări! În spitalele de stat există personal minunat, care susține acest sistem și face tot posibilul să ajute. Însă există și excepții, iar acestea nu aduc beneficii! Pacientul trebuie să aibă dreptul de a alege liber locul unde dorește să se trateze – fie că este vorba despre un spital public sau unul privat. Este însă absolut inacceptabil ca el să fie redirecționat intenționat de personalul din spitalele de stat sub pretexte false.”
Formularul online pentru raportarea acestor redirecționări va fi analizat prin controale comune efectuate de Ministerul Sănătății și CNAS. Această măsură vine ca o continuare a inițiativelor din luna iulie, când Ministerul Sănătății a lansat un mecanism similar pentru raportarea calității mâncării oferite pacienților din spitalele publice.
Aşadar, prin aceste măsuri, sistemul de sănătate românesc se află într-o continuă reformare, având ca scop asigurarea unui acces corect și echitabil la servicii medicale pentru toți cetățenii.
Sursa: financiarul.ro
