Încă din vremuri de demult, țăranii se bazau pe diferite semne venite din natură, mai ales dacă ne referim la agricultura practicată în acele perioade. Dar, deși lucrurile au evoluat, nici astăzi nu s-a renunțat la această practică, astfel că vorbim azi de lăcuste, care au invadat România în 2023, și vom explica ce prevestește apariția lor.
Lăcusta, insecta care a invadat România în 2023
Încă de pe vremea vechilor egipteni, lăcustele au avut o însemnătate deosebită. Nu știm dacă știi că lăcustele sunt descrise ca fiind ”vestitori”, iar parte din roi sunt trimiși să facă muncă de recunoaștere pentru restul roiului.
Acest lucru este simbolic pentru momentul în care misionarii albi vin pentru prima dată, deoarece la început apare doar în grupuri mici. Când restul lăcustelor sosesc, acest lucru prefigurează și reprezintă apariția coloniștilor albi mai târziu.
Lăcustele au format plăgi încă din preistorie. Vechii egipteni le sculptau pe mormintele lor, iar insectele sunt menționate în Iliada, Mahabharata și în Biblie. Roiurile au devastat culturile și au provocat foamete și migrații umane.
Ce prevestește apariția lăcustelor?
Roiurile de lăcuste sunt renumite pentru că se hrănesc cu culturi agricole, copaci și alte plante. De fapt, această hrănire poate devasta culturile și ierburile cultivate pentru oameni și animale, provocând foamete și înfometare în comunitățile care depind de culturile lor pentru a supraviețui.
Chiar dacă fac ravagii în culturile oamenilor, conform tradițiilor bătrânești, apariția roiurilor de lăcuste prevestesc un an roditor pentru cel care le vede primul. Dar, așa cum spuneam, pagubele provocate de lăcuste în culturi și pășuni ar putea fi extrem de mari.
Pagube provocate de lăcuste în culturi și pășuni
Activitatea lăcustelor este reglată în mare măsură de temperatură. Lăcustele se vor strădui să mențină o temperatură optimă a corpului între 35-40 de grade și vor fi mai active atunci când această temperatură este menținută. Pagubele aduse culturilor pot apărea și la temperaturi corporale mai scăzute. Activitatea scade în general sub 20 de grade și încetează sub 15 grade.
Invazie de lăcuste pe o suprafață agricolă de cel puțin 300 de hectare
De exemplu, anul trecut în județul Tulcea a avut loc o invazie de lăcuste pe o suprafață agricolă de cel puțin 300 de hectare, autoritățile județene fiind nevoite să declare stare de urgență.
„Deci, ne-au invadat lăcustele! Anul e bun: secetă, arşiţă, foamete. Exact asta mai lipsea. Sună a molimă biblică.
Știi cum te simți acolo pe câmp? Ca în filmele lui Hitchcock, doar că-s lăcuste, nu păsări”, se plângeau anul trecut fermierii din județul Tulcea.
Cercetătorii australieni, având în vedere că pe continentul australian sunt cele mai multe apariții, estimează că nimfele de lăcuste pot mânca între 100 și 450 mg de vegetație verde pe zi, iar adulții pot mânca în medie 0,2 g de vegetație verde pe zi.
Dacă sunt 50 de lăcuste pe metru pătrat, un roi de densitate medie spre mare, ar putea mânca în jur de 100 kg/ha/zi, echivalentul a aproximativ 30 de oi pe hectar, presupunând 30% materie uscată.
Aşadar, ”Aceste cifre sunt foarte variabile și depind de densitatea adulților și de mărimea roiului, de dimensiunea benzilor de nimfe (densitate și lungime), de numărul de benzi dintr-o anumită zonă, de tipul și stadiul pășunii/culturilor și de temperatură.”, explică cercetătorii australieni.
Așadar, chiar dacă pentru unii reprezintă simbolul unui an agricol roditor, lăcustele în sine sunt o adevărată plagă.
Sursa – playtech.ro
