Ce părere au românii despre știrile false şi dezinformarea?

Un sondaj Eurobarometru arată că 55% dintre români consideră că au fost expuși la știri false des sau foarte des în ultima săptămână. Datele plasează România pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Ungaria, în ceea ce privește percepția expunerii la dezinformare, conform Bravonet.

Care este percepția asupra dezinformării?

În UE, percepția asupra expunerii la dezinformare a crescut în ultimii trei ani. Media europeană era de 28% în 2022, iar acum depășește 36%. Doar 12% dintre respondenți cred că pot distinge cu ușurință informațiile corecte de cele false.

În acest sens, Ungaria înregistrează cel mai mare procent, cu 57% dintre respondenți care raportează expunere frecventă la știri false. Spania se află pe locul al treilea, cu 52%. Bulgaria are un procent de 48%, urmată de Luxemburg și Malta, cu 45%, potrivit sondajului citat de Bravonet.

RecomandăriCe părere au românii despre sistemul de pensii şi cum se pregătesc de pensionare?

În Grecia, Cipru și Irlanda, între 42% și 43% dintre cetățeni se simt expuși frecvent la informații false.

La polul opus, Finlanda și Germania au cele mai scăzute procente, cu 26% dintre respondenți care raportează expunere la dezinformare. Suedia, Lituania și Franța se situează în jurul a 30%, iar Olanda și Belgia înregistrează procente scăzute.

Factori care influențează percepția asupra știrilor false?

Konrad Bleyer-Simon, cercetător la Centrul pentru Pluralism Media și Libertatea Media, a atras atenția asupra dificultății interpretării datelor.

RecomandăriProiectul de lege pentru „știrile false” din Brazilia stârnește proteste din partea giganților tehnologiei

El a explicat pentru Euronews că „calitatea și amploarea activităților de educație media și de verificare a faptelor pot influența percepția, alături de factori psihologici care determină oamenii să își subestimeze sau supraestimeze capacitățile și expunerea”.

În plus, Bleyer-Simon a subliniat existența unui tipar:

-Europa de Est și de Sud raportează expuneri mai mari,

RecomandăriDomeniul tău poate valora mai mult decât site-ul. Problema apare când îl pierzi

-în timp ce Europa de Nord și de Vest pare mai puțin afectată.

Factori precum polarizarea politică, inegalitățile economice, un sistem educațional precar și încrederea scăzută în instituții pot amplifica impactul dezinformării.

Rezistența la dezinformare crește în țările cu posturi publice de radiodifuziune puternice și independente, precum și cu un nivel ridicat de autoreglementare a presei private.

Cercetătorul a adăugat că încrederea în știri și preferința pentru informarea din mass-media tradițională, în detrimentul rețelelor sociale, contribuie la o mai bună protecție împotriva dezinformării.

Încrederea în capacitatea de a recunoaște dezinformarea?

În contextul educaţional, procentul de 62% dintre europeni se declară încrezători în capacitatea lor de a recunoaște dezinformarea.

Doar 12% sunt foarte siguri pe ei, în timp ce 49% sunt oarecum încrezători. 32% recunosc că nu se pricep prea bine la acest lucru.

Astfel, studiul Eurobarometru măsoară percepția utilizatorilor, fără a verifica veridicitatea informațiilor considerate false de către respondenți. Cifrele reflectă mai degrabă o stare de spirit decât o radiografie exactă a dezinformării.

Practic, rețelele sociale au amplificat vizibilitatea știrilor false. Diferențele dintre țări devin evidente în ceea ce privește modul în care ne raportăm la aceste știri, cum le filtrăm și cât de pregătiți suntem să le recunoaștem, iar aceste diferențe sunt considerate îngrijorătoare.