Ce trebuie sa stim despre gastrita si enzimele digestive

0 6

Foarte multi oameni sufera de gastrita. Gastrita este o inflamatie a mucoasei gastrice, adica a tesutului care aliniaza peretii stomacului. Mucoasa gastrica, mai precis, este stratul interior al tesutului stomacului, adica cel care se confrunta cu lumenul organului, in contact direct cu alimentele care urmeaza a fi digerate si cu sucurile acide pe care stomacul in sine le secreta. Mucoasa gastrica actioneaza ca o adevarata bariera fizica. Prin urmare, este usor de inteles ca, daca acest lucru este deteriorat, peretii stomacului sunt expusi direct actiunii acizilor, care realizeaza astfel o actiune eroziva continua, care in timp poate crea daune foarte grave stomacului.

Gastrita poate fi acuta sau cronica, adica un episod care apare pe o perioada limitata si, prin urmare, este tranzitorie sau poate deveni cronica, fiind vorba de o tulburare permanenta. Cauzele, ca si in cazul tuturor bolilor inflamatorii, pot fi multiple. Este o tulburare foarte frecventa, in aproape toate grupele de varsta, dar mai des apare in jurul varstei de 40 de ani.

Cauzele gastritei pot fi multe si adesea concomitente. Printre acestea:

  • Abuzul de alcool, care erodeaza mucoasa gastrica;
  • Abuz de cafea, care creste productia de acid de catre stomac;
  • Fumatul, deoarece nicotina este daunatoare peretilor stomacului;
  • Infectia cu Helicobacter pylori, o bacterie adesea responsabila pentru forma cronica a gastritei;
  • Infectii ale altor tipuri de bacterii, cum ar fi stafilococii si salmonelele;
  • Aportul prelungit de anumite medicamente gastro-daunatoare, cum ar fi aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene si cortizonul;
  • Alimente bogate in alimente iritante la stomac, cum ar fi alimente picante, condimente, mancare prajita, ciocolata, alimente fast-food;
  • Stresul, nervozitatea, anxietatea si tensiunile emotionale care cresc secretia acida a stomacului, provocand asa-numita gastrita nervoasa;
  • Prezenta bolilor autoimune, bolilor severe ale ficatului, plamanilor si rinichilor.

Gastrita sta si la baza dispepsiei, o problema comuna. Principalele afectiuni organice care pot fi cauza dispepsiei persistente includ gastrita, refluxul gastroesofagian, infectia cu Helicobacter pylori, ulcer gastric sau duodenal, esofagita, constipatie, prezenta pietrelor vezicii biliare sau o obstructie a tractului biliar (bila, un compus bazat pe apa si alte substante, inclusiv colesterolul, este esentiala pentru digestia grasimilor), modificari ale functiei ficatului sau pancreasului (care, de exemplu, poate determina un deficit de enzime digestive necesare pentru absorbtia grasimilor, zaharurilor si proteinelor), modificari ale functiei ficatului sau pancreasului, pancreatite cronice, sindrom de colon iritabil, modificari ale motilitatii gastrointestinale pana la paralizia stomacului sau intestinelor (gastroparesie, ileus paralitic), reducerea aportului de sange al intestinului (ischemie intestinala), boala celiaca si intolerante (dar si alergii) cancer alimentar si stomac.

Revenind la gastrita, principalele simptome ale gastritei sunt acidul stomacului, crampele dureroase, refluxul gastroesofagian, halitoza, varsaturile, greata, digestia dificila si senzatia de greutate in stomac. Cand gastrita devine cronica, apar simptome tipice de colon iritabil, cum ar fi umflarea abdominala, poate aparea diaree alternata cu constipatie si colici abdominale. Daca gastrita nu este tratata bine, poate duce la un ulcer care, spre deosebire de gastrita, este o eroziune reala a mucoasei gastrice in care sunt create leziuni profunde, care pot provoca sangerari majore.

Un rol important in functionarea corecta a sistemului digestiv il joaca  https://www.secom.ro/articles/enzimele-digestive-catalizatorii-ultraspecializati-ai-digestiei. Enzimele sunt produse de organismul nostru: sunt denumite Amilaza, Proteaza, Lactaza, Lipaza, Glucoza, Transferaza, Hemicelulaza, Betaglucanaza, iar activitatea lor este fundamentala pentru descompunerea, absorbtia si asimilarea principiilor nutritionale si cofactori esentiali precum vitamine, minerale si oligoelemente.

O activitate pre-digestiva corecta desfasurata de enzime are repercusiuni pozitive asupra metabolismului (in care rolul lipazei, care este responsabil pentru descompunerea si stocarea corecta a grasimilor, este fundamental) si asupra functiei imune. De asemenea, este deosebit de important la persoanele de peste 60 de ani, la care activitatea amilazei este de 30 de ori mai mica decat cea a subiectilor tineri si, in special, a starilor patologice precum diabetul, alergiile, infectiile.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

x