Cum supraviețuiesc viețuitoarele din Peștera Movile fără energie solară

În Peștera Movile, de lângă Mangalia, un ecosistem întreg funcționează în întuneric total. La baza relațiilor de hrănire dintre organisme se află bacterii care folosesc energia reacțiilor chimice, într-un mediu separat de exterior prin straturi de argilă și calcar.

Bacteriile sunt chemoautotrofe, adică produc materie organică folosind energie chimică. Ele obțin această energie prin oxidarea sulfului și a altor compuși, potrivit Mediafax, care citează portalul francez Espèces-menacées.fr.

Microorganismele formează pelicule cu care se hrănesc nevertebratele. Acestea sunt apoi consumate de organisme mai mari. În ecosistemele obișnuite, producerea materiei organice pornește de la fotosinteză, procesul care folosește lumina solară; aici, bacteriile asigură baza lanțului de hrană.

Izolarea a favorizat apariția unor specii adaptate peșterii

Descoperită la sfârșitul anilor ’80, Peștera Movile a rămas izolată de mediul exterior timp de peste cinci milioane de ani. Bariera naturală a permis dezvoltarea unor specii endemice, întâlnite doar în acest mediu, în condiții ostile pentru majoritatea organismelor de la suprafață.

Adaptările la întuneric diferă între viețuitoare. Unele au ochii atrofiați, sunt lipsite de pigment sau au corpul aproape translucid. Altele au antene mai lungi, care le ajută să se orienteze.

Fauna peșterii cuprinde următoarele grupuri de organisme:

• izopode;
• miriapode;
• păianjeni;
• lipitori;
• colembole.

Unele viețuitoare au un metabolism lent, adică procesele prin care organismul folosește resursele se desfășoară mai încet. Această adaptare contează într-un mediu în care hrana este limitată.

Ecosistemul permite studierea vieții în medii fără lumină

Peștera oferă cercetătorilor un model pentru studierea supraviețuirii fără lumină și a evoluției speciilor în izolare îndelungată. Mecanismele sale interesează și astrobiologia, domeniul care cercetează posibilitatea existenței vieții pe alte corpuri cerești: ecosistemele alimentate chimic de pe Terra permit luarea în calcul a unor procese asemănătoare în medii extraterestre întunecate.

Aerul din peșteră este foarte umed, sărac în oxigen și bogat în dioxid de carbon. Hidrogenul sulfurat prezent în atmosferă îl face periculos pentru oameni.

Accesul este sever restricționat pentru protejarea ecosistemului fragil. Microorganismele aduse accidental din exterior sau schimbările condițiilor de temperatură și apă ar putea afecta echilibrul biologic format în milioane de ani.