Cele mai noi planuri în transformarea digitală a României
În anul 2025, România se află într-o etapă avansată de digitalizare, atât în ceea ce privește administrația publică, cât și infrastructura de comunicații. Două evoluții majore se disting în acest peisaj: introducerea cărții electronice de identitate – noul buletin cu cip, disponibil în întreaga țară – și extinderea rețelelor 5G, care acoperă aproape complet marile orașe.
Noul buletin electronic facilitează interacțiunile cu statul și oferă un nivel sporit de securitate, iar rețeaua 5G promite viteze de internet mobil de ordinul gigabiților, pregătind terenul pentru servicii futuriste ce includ Internet of Things și vehicule autonome. Deși aceste progrese tehnologice au fost în general primite cu optimism, nu au lipsit preocupările legate de securitate și confidențialitate.
Cartea electronică de identitate: caracteristici și beneficii
După un proiect-pilot derulat în Cluj-Napoca, noua carte electronică de identitate (CEI) a devenit disponibilă, în mod opțional, pentru toți cetățenii din România, inclusiv în București, în primăvara anului 2025. Această carte are dimensiunile unui card bancar, fiind dotată cu un cip care stochează datele de identificare și încorporează elemente de securitate avansate. Comparativ cu vechile acte tipărite, CEI este mult mai dificil de falsificat.
Practic, cartea electronică de identitate nu este doar un document de identificare, ci și un document de călătorie recunoscut în Uniunea Europeană. Aceasta oferă suport pentru semnătura electronică calificată, permițând cetățenilor să se autentifice online și să semneze documente în format digital. Autoritățile subliniază că noul buletin va simplifica interacțiunea cu serviciile publice, precizând că titularul își va putea actualiza adresa de domiciliu printr-o aplicație online validată electronic de evidența populației.
Finanțarea noilor cărți de identitate electronice
Implementarea la nivel național a cărții electronice de identitate este sprijinită financiar prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cele primele cinci milioane de buletine cu cip vor fi emise gratuit pentru solicitanți, costurile fiind acoperite din fonduri europene, într-o valoare estimată de aproximativ 150 de milioane de euro. Ministerul Afacerilor Interne estimează că până în iunie 2026 se va atinge pragul de 5 milioane de buletine emise, semn al tranziției rapide către noul format de identitate.
Care sunt funcționalitățile digitalizate ale noului buletin
Cartea electronică de identitate se distinge printr-o securitate sporită, incluzând multiple elemente de siguranță precum material policarbonat, microtext și elemente grafice speciale, ceea ce o face extrem de dificil de falsificat. Cipul integrat stochează datele în mod criptat, evitând accesul neautorizat și protejând, astfel, confidențialitatea posesorului.
De asemenea, buletinul poate îngloba cardul de sănătate, conținând informațiile din cardul național de asigurări de sănătate. Odată cu modificările viitoare, este prevăzut ca CEI să fie utilizat pentru diverse platforme de e-guvernare și aplicații medicale, facilitând astfel accesul la servicii esențiale.
Un alt aspect important este că CEI oferă suport pentru certificatul digital calificat, permițând astfel generarea semnăturii electronice și accesul la sistemele informatici guvernamentale sau bancare. În acest mod, buletinul electronic poate funcționa ca un substitut pentru token-uri sau carduri separate, simplificând astfel procedurile online.
Cum a fost programul pilot din județul Cluj?
Primele rezultate ale întregului proiect sunt promițătoare. În județul Cluj, unde a avut loc pilotul, peste 30.000 de locuitori au beneficiat deja de noul buletin electronic. Începând cu 20 martie 2025, extinderea la nivel național a început, iar cererile sunt procesate de toate serviciile locale de evidență a populației. Această nouă initiativă a inclus acum și minorii cu vârste mai mari de 14 ani, față de limita anterioară de 18 ani în cadrul pilotului.
Locuitorii din București au început să solicite noul document începând cu aprilie 2025, iar în doar două luni, toate cele 674 de servicii locale de evidență a populației s-au pregătit să proceseze cereri pentru CEI.
Siguranța și confidențialitatea utilizatorilor
Autoritățile din Ministerul Afacerilor Interne au dorit să alunge temerile asupra riscurilor de supraveghere în masă asociate cu buletinul electronic: „Această carte nu conține funcții care să permită urmărirea geografică… cipul… este similar cu cel din pașapoartele actuale”, a explicat secretarul de stat Bogdan Despescu. Aceasta subliniază că noul act nu afectează libertățile cetățenilor, ci din contră, oferă garanții îmbunătățite de securitate și confort digital.
Reacția publicului privind introducerea buletinului electronic a fost, în general, favorabilă. Oamenii l-au privit ca un pas necesar spre o administrație mai eficientă și spre reducerea birocrației. Totuși, au apărut și unele voci sceptice, care au lansat teorii ale conspirației legate de „cipare”, deși aceste comentarii au fost mult mai puțin vocale comparativ cu discuțiile fie despre vaccinarea COVID, fie despre securitate cibernetică.
Extinderea 5G și orașele inteligente
Pe lângă digitalizarea documentelor de identitate, România a beneficiat, în 2025, de o expansiune accelerată a rețelelor 5G. Operatorii telecom au raporta că acoperirea 5G s-a extins semnificativ în marile orașe, aducând internet mobil de mare viteză la un număr tot mai mare de utilizatori.
Strategia națională vizează ca până la sfârșitul anului 2025, serviciile 5G să fie disponibile în toate centrele urbane importante, inclusiv pe căile principale de transport, cum ar fi autostrăzile, căile ferate și porturile. Deja, în prima parte a anului 2025, un lider de piață precum Orange a anunțat că rețeaua sa 5G poate fi accesată în 50 de orașe din România, datorită investițiilor semnificative în infrastructură.
Beneficiile pe care utilizatorii le resimt sunt considerabile: de la streaming video fără întreruperi la calitate înaltă, la jocuri online fără latență și apeluri video continue, utilizatorii se bucură de acces aproape instantaneu la aplicațiile cloud.
Inovații în industrie și administrație
5G nu numai că îmbunătățește experiența utilizatorilor, dar și deschide oportunități revoluționare în industrie și administrație. Datorită latenței reduse și capacității sporite de transfer al datelor, tehnologia 5G facilitează dezvoltarea conceptelor de orașe inteligente. Acestea includ sisteme de gestionare a traficului, iluminat public adaptativ și monitorizarea mediului în timp real.
Marius Măican, director tehnic la Orange România, a subliniat că noua rețea permite interconectarea unui întreg ecosistem de senzori și dispozitive inteligente, benefice pentru diverse domenii precum sănătatea, energia, transporturile și mediul. Practic, 5G sta la baza extinderii Internet of Things la scară urbană, unde dispozitivele comunică între ele și cu platforme centrale pentru a optimiza serviciile locale.
Cresterea numărului de utilizatori 5G
Eforturile operatorilor de modernizare a rețelei au condus la o creștere constantă a numărului de utilizatori activi pe rețeaua 5G. Conform datelor ANCOM, la sfârșitul anului 2024, România avea deja aproximativ 3,5 milioane de conexiuni 5G active, ceea ce reprezenta 16% din totalul conexiunilor mobile.
Acest trend ascendent a continuat în 2025 pe măsură ce noile telefoane 5G au devenit mai accesibile și acoperirea rețelelor a crescut. În acest moment, aproape 19 milioane de conexiuni mobile utilizează cel puțin tehnologia 4G, ceea ce înseamnă că baza de utilizatori care sunt pregătiți să adopte 5G este foarte extinsă.
Operatorii nu se mândresc doar cu aria de acoperire, ci și cu stabilitatea și calitatea rețelelor. Testele independente au confirmat că România dispune deja de unul dintre cele mai rapide interneturi mobile din Europa, având în vedere evoluția serviciilor 5G.
Beneficii și provocări în era digitalizării accelerate
Transformările generate de buletinul electronic și rețelele 5G contribuie la crearea unei societăți românești mai conectate și eficiente. Relația dintre cetățean și stat devine din ce în ce mai simplă, iar informațiile circulă rapid.
Totuși, digitalizarea accelerată vine și cu provocări, în special în domeniul securității cibernetice. Pe măsură ce tot mai multe date personale sunt mutate în online, protecția sistemelor informatice împotriva atacurilor devine esențială. Experții atrag atenția că existența a peste 12 milioane de utilizatori activi de internet zilnic creează o „suprafață de atac” considerabilă pentru hackerii care vizează în special frauda online și înșelătoria.
Ministerul de Interne și alte instituții implicate în securitatea cibernetică au subliniat, de asemenea, necesitatea educării utilizatorilor cu privire la securitatea digitală. Autoritățile au promis că noile buletine electronice sunt foarte sigure din punct de vedere tehnologic. Cu toate acestea, succesul acestor soluții depinde de cât de bine sunt protejate datele de autentificare ale utilizatorilor.
Similar, rețeaua 5G, deși construită pe baze moderne de securitate, poate prezenta vulnerabilități dacă nu sunt securizate corect dispozitivele IoT conectate. România a luat măsuri pentru a elimina furnizorii considerați cu risc din nucleul rețelelor 5G și s-a aliniat la standardele europene de securitate, dar vigilența este necesară constant.
Anul 2025 conturează o Românie în plină metamorfoză digitală, de la buletinul cu cip ce atestă identitatea digitală, până la orașele inteligente interconectate prin 5G, tehnologia devine parte integrantă din viața cotidiană. Dacă digitalizarea se desfășoară în mod incluziv și sigur, ea poate aduce nu doar gadgeturi noi și internet mai rapid, ci și o calitate a vieții superioară pentru cetățenii români.
Sursa: financiarul.ro
