CLDR- Macro-regiunea Dunării n-a avut, până în prezent, în România, decât un statut de veritabilă Cenușăreasă
Revitalizarea Strategiei Dunării: Oportunități și Provocări pentru România
Macro-regiunea Dunării, deși are un potențial semnificativ, a fost neglijată în cadrul politicilor publice din România, având un statut marginal, similar cu cel al unei „Cenușărese”. Această observație a fost subliniată de Asociația Comunităților Locale Riverane Dunării (CLDR) într-o scrisoare deschisă adresată autorităților competente.
Apelul Comunităților Locale și Organizațiilor Civile
Comunitățile locale, mediul academic și organizațiile societății civile au solicitat ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, și altor oficiali, să identifice proiectele emblematice ale României în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD).
„Din păcate, Dunărea și macro-regiunea asociată nu au fost integrate în mod corespunzător în politicile publice românești. În perioada 2010-2011, când Austria și România au început colaborarea pentru dezvoltarea macro-regională, s-au născut mari speranțe că disparitățile de dezvoltare din această vastă regiune europeană vor începe să se diminueze. Acest lucru ar fi necesitat simplificarea legislației și a procedurilor, care variază semnificativ între sub-regiuni și țări”, se menționează în scrisoare.
Provocările Dialogului și Colaborării
La început, organizarea primelor evenimente la București a creat un „culoar de dialog”, dar ulterior au apărut rivalități și competiții între participanți. „Un obiectiv ambițios ar fi fost să transferăm bunele practici din macro-regiunile de succes ale Europei, dar s-au manifestat forme de partizanat care au afectat colaborarea. A fost o surpriză să vedem cum, în loc de unitate, au apărut gelozii și rivalități, în condițiile în care miza era atât de mare”, adaugă semnatarii scrisorii.
Proiecte și Realizări în Contextul Actual
Conform CLDR România, au fost inițiate cu succes trei apeluri de proiecte în cadrul Programului Transnațional Dunărea din INTERREG. Aceste inițiative soft sunt menite să treacă în curând la implementarea practică, în special în ceea ce privește infrastructura. Societatea civilă, deși mai puțin activă, ar fi putut influența pozitiv această situație, dar liderii din centrul și estul Europei au accentuat decalajele și lentoarea implementării proiectelor esențiale.
„Din păcate, în ciuda eforturilor depuse de CLDR și de Catedra Internațională Onorifică „Jean Bart”, ritmul de implementare a rămas lent, iar colaborarea între decidenți și inițiatorii de proiecte a fost insuficientă”, afirmă reprezentanții asociației.
Nevoia de Negocieri și Colaborare Eficientă
CLDR solicită Guvernului României să reia negocierile cu Comisia Europeană și alți susținători ai SUERD pentru a promova proiectele emblematice într-un mod mai proactiv. „Până acum, nu s-au realizat progrese semnificative, iar structura anemică a Biroului SUERD din cadrul MAE nu pare capabilă să îndeplinească obiectivele ambițioase necesare pentru a atrage interesul decidenților locali”, se subliniază în scrisoare.
Propuneri pentru Viitor
CLDR, împreună cu CIO-SUERD, a propus activarea unor instrumente concrete, cum ar fi Academia Macro-Regională Dunăre-Marea Neagră, care să sprijine tinerii inovatori din zona Dunării. De asemenea, s-a sugerat crearea unei platforme pentru ofițerii și comisarii dunăreni la nivel județean și municipal. „Din păcate, aceste propuneri nu au fost primite cu entuziasm de către decidenții politici”, concluzionează sursa citată.
Concluzie
Reprezentanții CLDR subliniază importanța unei structuri de sprijin care să funcționeze eficient, similar cu cele existente în cadrul Comisiei Europene. Este esențial ca Consiliul Consultativ SUERD să aibă un rol mai activ în interacțiunea cu ministerele relevante pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a regiunii Dunării.
Sursa foto: bursa.ro
Sursa: Financiarul.ro.
