luni, 29 iunie 2026 ☁️Elk Grove Village25°CNoros

Caută în Jurnalul Național

Economie

Comerţul cu amănuntul al produselor farmaceutice

Ionut Badea · 14 ianuarie 2020 · Actualizat: 10:56
fabricarea produselor farmaceutice 700x329 1

În 2018, veniturile din sectorul de retail al produselor farmaceutice, în magazine specializate, au înregistrat o creștere de aproximativ 15% comparativ cu anul anterior, conform unui studiu realizat de Coface România. Această analiză a evidențiat o tendință pozitivă în evoluția veniturilor, care au crescut cu 15% față de 2017, iar profitabilitatea a arătat o ușoară îmbunătățire.

Studiul a inclus datele financiare a 4.425 de companii care au raportat pentru anul 2018 (până în septembrie 2019), generând o cifră de afaceri totală de 19,07 miliarde lei. Cei mai mari 10 jucători din acest sector dețin o cotă de piață cumulată de 31%, ceea ce sugerează o concentrare relativ scăzută a pieței.

Companiile din acest domeniu au avut o lichiditate curentă de 1,05 în 2018, iar capitalul de lucru a fost la un nivel scăzut, expunându-le astfel la riscuri financiare și volatilitate (de exemplu, scăderea veniturilor sau întârzieri în încasarea creanțelor). De asemenea, perioada medie de colectare a creanțelor a crescut de la 75 de zile în 2014 la 92 de zile în 2018, în contrast cu media națională, care a scăzut de la 104 zile la 90 zile în aceeași perioadă.

„Sectorul a avut o performanță bună în 2018 în ceea ce privește veniturile și are potențial de creștere continuă, datorită investițiilor și interesului consumatorilor pentru produsele oferite (inclusiv medicamente și produse dermato-cosmetice, în special în zonele urbane). Totuși, există provocări legate de structura finanțării (capital de lucru redus, care poate duce la blocaje operaționale) și de recuperarea creanțelor, având în vedere deteriorarea comportamentului de plată al Casei de Asigurări de Sănătate (CAS). Durata medie de colectare a creanțelor a fost mai mare decât media națională în 2018. De asemenea, numărul de specialiști (farmaciști) a scăzut cu 1,2% în 2018, în special în Regiunea București-Ilfov, care a înregistrat o scădere de 15%, în timp ce alte regiuni au avut creșteri, cu excepția Regiunii Vest, care a scăzut cu 0,6%”, a declarat Nicoleta Marin, Senior Financial Analyst la Coface România.

Conform datelor INSSE, valoarea importurilor de produse farmaceutice este de aproape patru ori mai mare decât cea a exporturilor. Ambele au crescut ușor în ultimii doi ani, Uniunea Europeană fiind principalul partener pentru exporturi și importuri, reprezentând 73% din valoarea exporturilor.

În plus, cheltuielile medii lunare pentru sănătate în 2018, inclusiv cheltuielile cu medicamentele, au fost mai mari în mediul urban (80 lei) comparativ cu cel rural (63 lei), înregistrând o creștere de 12% și, respectiv, 13% față de 2017. Această tendință poate fi explicată prin diferențele de venituri între cele două medii și accesibilitatea mai bună la farmaciile din mediul urban.

„Vulnerabilitatea financiară a farmaciilor din România a fost amplificată de mai multe tendințe observate în ultimii ani. În primul rând, expansiunea rețelei de farmacii, în special a marilor lanțuri, a intensificat concurența, ceea ce a dus la o creștere a discounturilor pentru clienți. Astfel, marja brută a sectorului a scăzut la 13% în 2018, comparativ cu 18% acum un deceniu. În al doilea rând, extinderea punctelor de lucru, finanțată prin creditul furnizor, a dus la o diminuare a capitalului de lucru, făcând companiile vulnerabile la întârzieri în încasarea creanțelor de la CAS sau la vânzarea lentă a stocurilor. Un alt aspect important este creșterea dividendelor distribuite în perioada 2016-2017, care au totalizat 1,1 miliarde lei, aproape jumătate din totalul distribuit în ultimul deceniu”, a explicat Iancu Guda, Services Director la Coface România.

El a adăugat că politica de reducere a prețurilor la medicamentele decontate de stat (culminând cu o lovitură majoră în 2015) și decontarea din ce în ce mai lentă a facturilor CAS la începutul și sfârșitul fiecărui an (pe fondul deficitului fiscal național) generează presiuni suplimentare asupra farmaciilor. Aceste riscuri sunt amplificate de reglementările excesive, de impozitarea ridicată (taxa clawback) și de tendința de reducere a prețurilor medicamentelor. Cel mai mare risc, însă, este pentru pacienți, deoarece aceste condiții pot duce la lipsa unor medicamente de pe piață.

Sursa: Financiarul.ro.

Sursa: Aici