COVID-19, pandemie şi lockdown, evenimentele centrale ale unui an care a schimbat omenirea

La începutul anului 2020, când lumea celebra sosirea unui nou an, puțini ar fi putut anticipa provocările pe care acesta le va aduce. Pandemia de COVID-19 a paralizat economiile globale, a devastat comunități și a forțat aproape 4 miliarde de oameni să rămână în izolare. Astfel, 2020 a devenit un an de referință, schimbând cursul istoriei umane într-un mod fără precedent, similar cu impactul perioadei post-Al Doilea Război Mondial, conform raportărilor AFP.

În acest an, peste 1,6 milioane de vieți au fost pierdute din cauza virusului SARS-CoV-2, iar cel puțin 72 de milioane de persoane au fost infectate. Aceste cifre sunt, cel mai probabil, subestimate. Multe familii au fost distruse, copii și-au pierdut părinții, iar bunici au fost răpuși de boală. Partenerii de viață au fost lăsați în doliu, adesea fără a putea să-și viziteze persoanele dragi în spital din cauza riscurilor de infectare.

„Experiența pandemiei este unică pentru fiecare individ de pe planetă. Într-un fel sau altul, toți am fost afectați”, a declarat Sten Vermund, medic epidemiolog și decan al Școlii de Sănătate Publică de la Universitatea Yale.

Cu toate acestea, COVID-19 nu este cea mai mortală pandemie din istorie. Ciuma bubonică din secolul al XIV-lea a dus la moartea a un sfert din populația globală, iar gripa spaniolă a provocat cel puțin 50 de milioane de decese între 1918 și 1919. De asemenea, în ultimele patru decenii, SIDA a dus la moartea a 33 de milioane de oameni.

Astăzi, pentru a contracta noul coronavirus, este suficient ca cineva să respire în locul și momentul nepotrivit. „Am trecut printr-o experiență de neimaginat. Am văzut oameni care nu au reușit să se vindece și care au murit, iar acest lucru m-a marcat profund”, a spus Wan Chunhui, un supraviețuitor din China, care a fost spitalizat timp de 17 zile.

Imaginile de la începutul pandemiei, când pe 31 decembrie 2019, autoritățile din Wuhan raportau 27 de cazuri de pneumonie virală, păreau de neconceput. Autoritățile au închis piața de animale vii din oraș, suspectând că aceasta ar fi fost sursa virusului. Pe 7 ianuarie, virusul a fost izolat și denumit 2019-nCoV.

Pe 11 ianuarie, China a confirmat primul deces cauzat de noul coronavirus. În câteva zile, cazuri de infectare au fost raportate în Asia, Franța și Statele Unite. La sfârșitul lunii ianuarie, țările au început să-și repatrieze cetățenii din China, iar provincia Hubei, unde se află Wuhan, a fost plasată în carantină, afectând peste 50 de milioane de locuitori.

Imaginile cu un cadavru pe un trotuar din Wuhan, purtând o mască și având o pungă în mână, ilustrează teroarea care a cuprins orașul, deși autoritățile nu au confirmat cauza decesului. La începutul lunii februarie, când nava de croazieră Diamond Princess a acostat în Japonia, peste 700 de pasageri au fost infectați, iar 13 au murit.

De atunci, pandemia a devenit o problemă globală, iar cursa pentru dezvoltarea unui vaccin a început. O mică firmă germană, BioNTech, a suspendat cercetările în domeniul cancerului pentru a se concentra pe un nou proiect, denumit „Viteza luminii”. Pe 11 februarie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a denumit noua boală COVID-19. Patru zile mai târziu, Franța a raportat primul deces de COVID-19 în afara Asiei, iar Europa a privit cu groază cum nordul Italiei devenea epicentrul pandemiei.

În martie, primarul orașului Vertova din Lombardia, unde 36 de decese au fost înregistrate în 25 de zile, a declarat: „E absurd să vedem o pandemie mai gravă decât războiul în 2020″. Italia, Spania, Franța și Marea Britanie au instituit carantine naționale, iar OMS a declarat oficial pandemia de COVID-19. Granițele Statelor Unite, deja închise pentru turiștii din China, s-au închis și pentru majoritatea țărilor europene. Jocurile Olimpice de vară au fost amânate pentru prima dată în timp de pace.

În aprilie, 3,9 miliarde de oameni, adică jumătate din populația globului, se aflau în diferite forme de lockdown. De la Paris la New York, de la New Delhi la Lagos, străzile goale erau tăcute, întrerupte doar de sirenele ambulanțelor care reaminteau oamenilor de pericolul iminent.

De-a lungul anilor, oamenii de știință au avertizat asupra riscurilor unei pandemii, dar aceste avertismente au fost ignorate. Acum, chiar și cele mai bogate țări se confruntă cu un inamic invizibil. Într-o economie globalizată, lanțurile de aprovizionare întrerupte au dus la panică în rândul consumatorilor, care au umplut magazinele.

În sectorul medical, lipsa cronică de investiții în sănătatea publică a fost evidentă, iar imaginile din spitale arătau personalul suprasolicitat și lipsit de echipamente de protecție. „Am terminat facultatea în 1994, iar spitalele publice erau deja neglijate”, a spus Nilima Vaidya-Bhamare, medic din Mumbai, a cărei țară, India, se află pe locul trei în topul celor mai afectate țări. „De ce a fost nevoie de o pandemie pentru a-i trezi pe oameni la realitate?”, a adăugat ea.

În New York, orașul cu cei mai mulți miliardari, medici și asistente au fost fotografiați purtând saci menajeri pentru a se proteja. Un spital de campanie a fost amenajat în Central Park, iar gropi comune au fost săpate pe Hart Island, în apropierea Bronxului. „Ne părea că trăim într-un film horror”, a declarat Virgilio Neto, primarul din Manaus, Brazilia. „Nu mai este vorba de stare de urgență, ci de o calamitate absolută”. Cadavrele se adunau în camioanele frigorifice, așteptând să fie îngropate în gropi comune.

Pandemia a dus la închiderea companiilor, școlilor, liceelor și universităților, iar competițiile sportive au fost anulate. Traficul aerian a fost practic suspendat, traversând cea mai gravă criză din istoria sa. Magazinele, barurile și restaurantele s-au închis. În Spania, carantina a fost atât de strictă încât copiii nu aveau voie să iasă din case pentru a se juca. Oamenii au fost izolați în apartamente mici timp de săptămâni.

Cei care au putut lucra de acasă au adoptat videoconferințele în locul întâlnirilor fizice. Cei ale căror locuri de muncă necesitau prezența fizică și-au riscat sănătatea sau au renunțat. În mai, pandemia a dus la pierderea a 20 de milioane de locuri de muncă în Statele Unite.

Din punct de vedere social, Banca Mondială estimează că în 2021, 150 de milioane de oameni ar putea cădea în sărăcie extremă din cauza recesiunii. Inegalitățile sociale s-au adâncit semnificativ. Îmbrățișările și strângerile de mână au devenit amintiri, iar discuțiile se desfășoară din spatele măștilor și panourilor de plexiglas.

Violența domestică și problemele psihologice au crescut. În timp ce cei bogați se refugiau în reședințele lor secundare, furia a crescut în rândul celor care au rămas în orașe. Statele Unite, o economie majoră fără asigurare medicală universală, au devenit rapid cea mai afectată țară, cu peste 300.000 de decese raportate până în decembrie. Președintele Donald Trump a minimizat constant amenințarea, promovând tratamente neconfirmate.

În mai, guvernul american a lansat Operațiunea Warp Speed, alocând 11 miliarde de dolari pentru dezvoltarea unui vaccin anti-COVID-19. Trump a descris acest proiect ca fiind cel mai mare efort public american de la dezvoltarea bombei atomice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Nici bogații, nici politicienii influenți nu au putut cumpăra imunitatea. În octombrie, Trump a fost infectat cu virusul, la fel ca președintele brazilian Jair Bolsonaro și prim-ministrul britanic Boris Johnson, care a petrecut trei zile în terapie intensivă. Celebrități precum Tom Hanks, Cristiano Ronaldo și Madonna au fost, de asemenea, infectate.

Pe măsură ce 2020 se apropia de sfârșit, primele vaccinuri au fost lansate, dar prea târziu pentru a-l salva pe Trump de o înfrângere electorală în fața lui Joe Biden. Pfizer, în parteneriat cu BioNTech, a anunțat un vaccin cu o eficiență de 90%, iar guvernele s-au grăbit să asigure stocuri. O săptămână mai târziu, Moderna a anunțat un vaccin cu o eficiență de 95%.

A început o competiție internațională pentru vaccinuri, guvernele pregătindu-se să administreze milioane de doze, începând cu persoanele în vârstă și lucrătorii din domeniul medical. În decembrie, Marea Britanie a devenit prima țară din Occident care a autorizat vaccinul Pfizer-BioNTech, în timp ce China și Rusia își începeau campaniile de vaccinare.

Statele Unite au urmat rapid exemplul, iar Europa a început să discute despre aprobarea vaccinului la sfârșitul lunii decembrie. Pe măsură ce țările bogate se grăbesc să-și asigure stocurile, 2021 ar putea începe cu o competiție internațională pentru vaccinuri, China și Rusia promovându-și vaccinurile mai ieftine în Africa și America Latină.

Este greu de prezis impactul pe termen lung al pandemiei asupra societății. Unii experți sugerează că ar putea dura ani până când omenirea va atinge imunitatea de grup, în timp ce alții speră la o revenire la normalitate în a doua jumătate a anului 2021.

În contextul economic și social, pandemia ar putea duce la o adoptare mai largă a telemuncii și la o posibilă relocalizare a lanțurilor de producție. De asemenea, temerile legate de aglomerările de oameni ar putea avea un impact profund asupra transportului, turismului și evenimentelor culturale.

Impactul asupra drepturilor și libertăților civile este o altă preocupare majoră. Analizând situația, Freedom House a raportat o deteriorare a democrației și a drepturilor omului în 80 de țări ca urmare a măsurilor impuse pentru combaterea COVID-19.

Profesorul Sten Vermund de la Universitatea Yale anticipează „schimbări profunde în societățile noastre”. Dacă telemunca devine norma în sectorul terțiar, ce se va întâmpla cu piața imobiliară din centrele urbane? Vor deveni orașele mai puțin populate, pe măsură ce oamenii caută locuințe mai mari și evită transportul public aglomerat?

Economia globală se pregătește pentru noi provocări: Fondul Monetar Internațional (FMI) se teme de o recesiune mai severă decât cea de după criza financiară din 2008. Mulți experți consideră că pandemia este doar un semnal al unei crize și mai profunde și devastatoare.

„COVID-19 este ca un val care ne-a lovit, dar în spatele său se află un tsunami al schimbărilor climatice și al încălzirii globale”, a avertizat astrobiologul Lewis Dartnell, autorul cărții „Cunoașterea: Cum poate fi reclădită civilizația după un cataclism”, considerată o enciclopedie a dezastrelor și a rezilienței umane.