În Canada și Statele Unite se aude din nou apeluri la acțiuni pentru a opri violența împotriva femeilor și fetelor indigene, o problemă persistentă care a devastat comunitățile din America de Nord de zeci de ani.
Vineri marchează Ziua de conștientizare a persoanelor indigene dispărute sau ucise în SUA, în timp ce este Ziua națională de conștientizare a femeilor și fetelor indigene dispărute și ucise (MMIWG), cunoscută și ca Ziua Roșii Roșii, în Canada.
„De Ziua de conștientizare a indigenilor dispăruți sau ucisi, ne amintim de multele vieți zdrobite sau pierdute și ne angajăm să lucrăm cu comunitățile native pentru a găsi dreptate, pentru a menține familiile în siguranță și pentru a le ajuta să se vindece”, a declarat președintele american Joe Biden într-o declarație.
„Țara indiană a fost cuprinsă de o epidemie de indigeni dispăruți sau uciși, ale căror cazuri sunt mult prea des nerezolvate”, a spus el, descriind problema drept o „criză”.
„Trebuie să răspundem cu urgență și cu resursele necesare pentru a opri violența și a inversa moștenirea inechității și neglijenței care o conduc adesea.”
Femeile ridică rochii roșii pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la problema femeilor indigene dispărute și ucise, la Montreal, Canada, 3 octombrie 2020 (Fișier: Christinne Muschi/Reuters)
Indigenii au tras de ani de zile un semnal de alarmă cu privire la numărul disproporționat de mare de femei, fete și persoane cu două spirite care au fost ucise sau dispărute în SUA și Canada. Două spirite este un termen folosit de unii indigeni pentru a-și descrie genul și identitatea spirituală.
Avocații au denunțat, de asemenea, inacțiunea sistemică din partea guvernului și a agențiilor de aplicare a legii pentru a aborda problema.
În Canada, forța de poliție federală a raportat în 2014 că aproape 1.200 de femei indigene au fost ucise sau date dispărute în Canada între 1980 și 2012 – dar membrii comunității au spus că numărul real a fost probabil mult mai mare.
O anchetă națională privind femeile și fetele indigene dispărute și ucise a concluzionat în 2019 că violența „echivalează cu un genocid al popoarelor indigene bazat pe rasă”, care vizează în special femeile, fetele și membrii comunității LGBTQ2S+.
Vineri, un grup de miniștri canadieni și-a exprimat sprijinul pentru toți cei afectați de violențe.
„Ne angajăm să lucrăm în parteneriat cu familiile indigene, supraviețuitorii, liderii și partenerii, precum și cu provinciile și teritoriile, pentru a face schimbări de transformare care vor pune capăt acestei crize naționale”, au spus aceștia într-o declarație comună.
Dar înainte de ziua comemorării, liderii indigeni au spus că Canada nu a făcut suficient pentru a aborda criza de decenii.
Legislatorii canadieni au adoptat în unanimitate o moțiune în Camera Comunelor, marți, îndemnând guvernul premierului Justin Trudeau să declare situația de urgență națională. Moțiunea a cerut, de asemenea, Ottawa să înființeze un sistem de „alerta roșii roșii” pentru a anunța publicul atunci când o femeie indigenă, o fată sau o persoană cu două spirite dispare.
Momentul în care Camera Comunelor a votat în unanimitate pentru a cere guvernului federal să declare #MMIWG2S o urgență în toată Canada și să implementeze un sistem de alertă roșie roșie.
Acest guvern trebuie să-și accelereze furnizarea de resurse și finanțare pentru a opri această violență.
„Aceasta este o criză. Oamenii sunt uciși și dispăruți în fiecare zi”, a declarat marți membrul parlamentului canadian Leah Gazan, care a condus moțiunea, în timpul unei conferințe de presă.
„Suntem prețioși, suntem valoroși, suntem iubiți și nu suntem gunoi”, a spus Gazan.
Hilda Anderson-Pyrz, membru al Națiunii Cree Nisichawayasihk și președinte al Cercului Național pentru Familie și Supraviețuitori, a adăugat că „fiecare zi este o luptă pentru supraviețuire” pentru femeile indigene, fetele și persoanele cu două spirite din Canada.
„Suntem epuizați de lupta împotriva rasismului sistemic și structural care ne omoară”, a spus Anderson-Pyrz în timpul conferinței de presă.
„Canada are responsabilitatea de a sprijini acțiuni imediate, susținute și cu impact. În 2019, prim-ministrul Trudeau a declarat că guvernul acceptă că crimele și disparițiile femeilor și fetelor indigene din Canada în ultimele decenii reprezintă un act de genocid.
„Acum au trecut patru ani și criza continuă, fără a fi întâmpinată cu urgența, angajamentul și prioritizarea necesare”.
Sursa – www.aljazeera.com
