Criza petrolului – 125 de petroliere gigantice blocate în Strâmtoarea Ormuz
Tensiunile militare din Orientul Mijlociu au paralizat una dintre cele mai importante rute maritime din lume. Peste 125 de petroliere gigantice sunt blocate în acest moment în Golful Persic, în jurul Strâmtorii Ormuz, conform estimărilor serviciului de urmărire Vortexa. Iar efectele se văd deja la nivel global, prețul petrolului Brent depășind pragul de 100 de dolari pe baril, în condițiile în care acum o lună costa doar 67 de dolari.
Un „gât de sticlă” paralizat
Escaladarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și regimul iranian a dus la o decizie radicală. Iranul a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz, amenințând cu atacuri orice navă care încearcă să o traverseze. Consecințele au fost imediate. Petrolierele încărcate au rămas blocate de o parte a strâmtorii, în timp ce navele care așteptau să încarce țiței sunt imobilizate de cealaltă parte. Importanța acestei rute este greu de subestimat. Pe aici tranzitează aproximativ 20% din producția mondială de țiței și 10% din combustibili.
Mai mult, Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate (GNL), își transportă livrările tot pe această rută. Și nu e vorba doar de petrol brut. Arabia Saudită, de exemplu, procesează țițeiul în rafinării moderne și exportă cantități uriașe de benzină, motorină, kerosen și păcură (produse cu valoare adăugată mult mai mare), toate fiind acum blocate.
Mitul Europei neafectate
La prima vedere, cifrele par să ne liniștească. Aproximativ 80% din exporturile din Golful Persic merg către Asia, deci doar o parte relativ mică ajunge pe continentul european. Numai că lucrurile nu sunt atât de simple. Comerțul energetic funcționează ca un sistem global interdependent. V-ați gândit vreodată ce se întâmplă dacă Asia pierde brusc accesul la petrolul din Golf?
Va începe, clar, să cumpere din alte surse, inclusiv de pe aceleași piețe pe care se bazează și Europa. Asta creează o competiție acerbă și duce, inevitabil, la creșteri de prețuri pentru toată lumea. Primele efecte se resimt deja în Austria, unde alimentarea mașinii a devenit serios mai costisitoare față de luna trecută. E drept că stocurile încă există, dar fragilitatea sistemului este îngrijorătoare.
O criză care mocnea de mult
Blocada din Golf a fost doar scânteia care a aprins un butoi cu pulbere. Potrivit experților din cadrul Camerei Economice Federale Austriece, piața era deja extrem de tensionată. O serie de factori au redus flexibilitatea sistemului energetic european în ultimele luni:
- sancțiunile impuse companiilor ruse precum Lukoil și Rosneft;
- reducerea capacităților de rafinare în Europa;
- probleme logistice majore, inclusiv lucrări la rețeaua feroviară din Germania;
- închiderea conductei Drujba prin Ucraina.
Practic, toate aceste elemente au creat o criză latentă, iar conflictul din Iran a fost doar factorul declanșator.
Ce urmează? Raționalizare și rezerve strategice
Un interviu recent cu Alfred Stern, directorul general al OMV, a stârnit îngrijorare după ce managerul a recomandat public să începem să economisim petrol. Multe state, precum Austria, dispun de rezerve strategice de petrol, menite să acopere consumul pentru o perioadă limitată.
Acestea nu sunt însă o soluție pe termen lung.
Ele pot amortiza șocul inițial, dar nu pot înlocui fluxurile constante de importuri. Dacă situația persistă, autoritățile ar putea fi nevoite să ia măsuri drastice: raționalizarea consumului, limitarea livrărilor sau chiar restricții dure pentru populație și industrie.
