În ultima zi din luna februarie, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, ajunge la Washington, în prima vizită oficială a sa la Casa Albă de la preluarea mandatului de Donald Trump și pentru prima oară după schimbul de replici dur și fără precedent în istoria relațiilor SUA-Ucraina, între liderii celor două țări, de săptămâna trecută.
Donald Trump cere ca Ucraina să plătească pentru ajutorul umanitar și militar al SUA
Principalul obiectiv al președintelui ucrainean la Washington, vine în contextul negocierilor de pace pe care partea americană le poartă cu cea rusă, până acum fără prezența Ucrainei. Donald Trump cere, de mai multe zile, ca Ucraina să plătească pentru ajutorul umanitar și militar pe care SUA i l-a oferit în anii care au trecut de când Rusia a declanșat invazia, în februarie 2023.
Soluția găsită de Donald Trump, care a spus, anterior, că vrea să ia de la Ucraina „tot ce pot să iau, pământuri rare, petrol, orice”. Acordul, inițial respins de Zelenski, a fost revizuit și a ajuns la o formă care pare să fie acceptabilă pentru ucraineni.
Chiar și așa, liderul de la Kiev cere în continuare garanții de securitate de la americani, garanții pe care guvernul SUA nu pare deloc dispus să le ofere.
Miercuri seară, la prima ședință oficială a cabinetului său, Donald Trump a spus că Europa, nu SUA, ar trebui să ofere garanții de securitate Ucrainei pentru că „ei sunt vecinii lor”.
Zelenski ar urma să semneze acordul pentru minerale
„Zelenski vine vineri, în prezent este confirmat”, a anunţat Trump la ședința cabinetului său. Decizia președintelui ucrainean de a semna acordul pentru minerale vine după zile întregi de tensiuni, discuții în contradictoriu, insulte și critici între Washington și Kiev, în ceea ce a părut să fie cea mai rapidă și fără precedent prăbușire a relațiilor între SUA și Ucraina din istorie.
Acordul iniţial propus de guvernul american era un memorandum care prevedea cedarea către SUA a jumătate din resursele naturale ucrainene, respectiv petrol, gaze naturale, uraniu, litiu şi alte minerale rare, înţelegere văzută de Trump ca o formă de compensaţie pentru ajutorul oferit Ucrainei de SUA în războiul cu Rusia.
Noua versiune a acordului, însă, presupune crearea un fond comun de investiţii SUA-Ucraina în care Ucraina va contribui cu veniturile generate de exploatarea resurselor sale naturale. Zelenski susține în continuare că acest acord este preliminar şi va deschide calea către alte acorduri mai concrete asupra contribuţiilor şi funcţionării fondului de investiţii. Chiar în acord se precizează că e vorba de o înțelegere bilaterală care va fi urmată de un acord mai larg de funcționare al fondului efectiv.
Președintele ucrainean spune că își dorește ca măcar o propoziție despre garanții de securitate pentru Ucraina să fie inclusă în acordul pentru minerale, însă a recunoscut că acest lucru nu s-a întâmplat.
„Dacă nu avem garanții de securitate, nu vom avea un armistițiu. Nimic nu va funcționa, nimic”, a declarat Volodimir Zelenski.
Anterior, liderul de la Kiev a spus că nu are de gând să semneze acordul fără să primească, în prealabil, garanții de securitate din partea SUA. Rămâne de văzut ce vor discuta Trump și Zelenski și dacă președintele ucrainean va semna, până la urmă, chiar și în absența garanțiilor americane.
Vizita lui Zelenski, după Macron și Starmer
Volodimir Zelenski este al treilea lider european care merge la Washington săptămâna aceasta. Înaintea lui, Donald Trump i-a primit pe Emmanuel Macron, luni, și pe Keir Starmer, joi. Cei doi lideri s-au străduit să-l convingă pe președintele american că e nevoie de participarea SUA la garanțiile de securitate oferite Ucrainei după război, dar și de necesitatea ca SUA să aibă o participare la efortul de menținere a păcii de după război, în contextul în care Trump a spus că militari americani nu vor participa la nicio forță de menținere a păcii în Ucraina.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost primul oficial european de rang înalt care l-a vizitat pe Trump la Washington în al doilea mandat al său. Liderul francez a încercat să găsească modalități de a-l convinge pe cel american să ofere Ucrainei garanții de securitate și să participe într-un fel la eforturile ulterioare unui tratat de pace de a asigura că Rusia nu va mai porni un nou război împotriva Ucrainei.
Deși unii lideri europeni au fost de acord cu posibilitatea creării unei forțe de menținere a păcii în Ucraina, armatele europene au nevoie de sprijinul SUA pentru ca această forță să fie viabilă și funcțională. Până acum, liderul american nu a părut să renunțe în niciun fel la poziția sa de non-intervenție.
Președintele Franței a precizat, la conferința de presă de la Casa Albă, că un acord de pace nu înseamnă că Ucraina se va preda în fața Rusiei.
Macron l-ar fi convins pe Trump să nu anuleze vizita lui Zelenski
Vizita lui Volodimir Zelenski la Washington ar fi fost anulată de Statele Unite, însă Macron ar fi intervenit pe lângă Donald Trump, scrie, joi, BFMTV, care citează surse diplomatice franceze.
Întâlnirea de vineri dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski a fost la un pas să nu se mai îmtâmple. Vizita lui Zelenski la Washington a fost anulată de americani înainte de a fi confirmată, în cele din urmă, după un telefon dat de Emmanuel Macron, potrivit unei surse diplomatice franceze.
Miercuri, președintele ucrainean a primit un mesaj de la administrația americană prin care i se transmitea să nu mai vină în Statele Unite pentru a se întâlni cu Donald Trump. Volodimir Zelenski l-a sunat apoi pe Emmanuel Macron, care la rândul său l-a contactat pe Donald Trump, cerându-i să se întâlnească cu președintele ucrainean și adăugând că el garantează că întâlnirea va fi una bună.
Kremlinul rămâne intransigent în negocieri
Rusia nu are nicio intenție să se retragă din teritoriile pe care le-a furat de la Ucraina – purtătorul de cuvânt a Kremlinului a spus din nou, joi, că anexarea revendicată de Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate parțial în estul și sudul țării este „nenegociabilă”.
„Teritoriile care au devenit entităţi ale Federaţiei Ruse sunt înscrise în constituţia ţării noastre, fac parte integrantă din ţară. Este absolut incontestabil şi nenegociabil”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un conferință de presă.
Rusia revendică din septembrie 2022 anexarea a patru regiuni din Ucraina pe care le ocupă parţial: Doneţk şi Lugansk, în est, şi Zaporojie şi Herson, în sud.
Rusia a anexat, de asemenea, în martie 2014, peninsula ucraineană Crimeea după o scurtă intervenţie militară şi un referendum privind alipirea la Rusia, denunţat drept ilegal de guvernul de la Kiev şi de occidentali. Rusia ocupă, de asemenea, teritorii în regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei.
Ucraina ocupă, la rândul său, mai multe sute de kilometri pătraţi în regiunea frontalieră rusă Kursk şi preşedintele Volodimir Zelenski a spus, în trecut, că motivul pentru care Ucraina a lansat operațiunea pe teritoriul rus a fost pentru a forța regimul de la Kremlin să accepte un schimb de teritorii ocupate. Rusia refuză această posibilitate.
Sursa – www.antena3.ro
