Cum a fost „demascat” un cancer de prostată imun-rece cu ajutorul ARN-ului și al sistemului CRISPR

Cercetătorii americani au dezvoltat o nouă tehnologie experimentală. Aceasta se bazează pe sistemul CRISPR. Tehnologia face tumorile de prostată vulnerabile la atacul sistemului imunitar și la imunoterapie, chiar și pe cele de obicei rezistente. Echipa provine de la Duke University School of Medicine și University of Rochester Medicine.

Se deschide astfel o nouă cale de tratament pentru pacienții cu cancer de prostată. Vizează un tip de tumoare considerat „imun rece”. Asta înseamnă că atrage foarte puține celule T și răspunde slab la imunoterapie. Validarea de până acum a fost făcută în laborator, pe șoareci.

Miza este clară. Imunoterapia funcționează deja în alte forme de cancer. Dar în cancerul de prostată, eficiența ei rămâne limitată. Tumora reușește să se ascundă de sistemul imunitar. Noua abordare încearcă să schimbe exact acest punct slab.

Cum funcționează tehnologia CRISPR Cas13

Tehnologia folosește sistemul CRISPR Cas13. A fost adaptat să modifice ARN-ul, nu ADN-ul. Ținta este o moleculă de ARN mesager numită SPSB1. Celulele canceroase o scurtează ca să nu mai fie recunoscute de apărarea imună. Cercetătorii au re-alungit forțat acest ARNm. Efectul a fost refacerea complexului molecular MHC-1 la suprafața celulelor tumorale.

Asta schimbă socoteala în celula bolnavă. Odată refăcut MHC-1, celulele T pot recunoaște tumora. Și o pot distruge. Studiul, publicat în revista Nature Biomedical Engineering, arată că răspunsul tumorilor la imunoterapia de tip „immune checkpoint therapy” s-a îmbunătățit semnificativ. Testele s-au făcut pe șoareci și nu au fost detectate efecte adverse neintenționate.

Eric J. Wagner, PhD, co-autor al studiului de la University of Rochester Medicine, a explicat de ce miza depășește cazul unei singure tumori.

„Imunoterapia este un mod monumental diferit de a trata cancerul și o modalitate excelentă, deoarece nu trebuie să le oferi pacienților medicamente teribile care ucid cancerul, dar dăunează și celulelor sănătoase în acest proces. Problema este că unele tipuri de cancer răspund bine la imunoterapie, dar altele dezvoltă rezistență sau nu răspund deloc. Instrumentul nostru întărește capacitatea sistemului imunitar de a face cancerul să dispară și ar putea fi folosit împreună cu imunoterapiile existente în cancerul de prostată și, potențial, în alte tipuri de tumori imun-reci.”

Abordarea este diferită de editarea genetică obișnuită, care țintește ADN-ul. Aici, „foarfeca” moleculară lucrează pe ARN. Asta contează pentru felul în care tumora își maschează prezența. Cum relatează Sciencedaily, cercetarea pornește de la un mecanism observat de echipa lui Wagner acum 12 ani. Ei studiau atunci glioblastomul, un cancer cerebral.

Dr. Eric J. Wagner, profesor de Biochimie și Biofizică și co-director al Centrului pentru Biologia ARN, susține că rezultatul preclinic deschide o direcție nouă.

„Nimeni nu a mai făcut asta până acum. Este un model preclinic excelent care arată că moleculele de ARNm pot fi forțate să se re-alungească și, atunci când o fac, există un beneficiu terapeutic. Cancerul este super inteligent în a evolua, dar nu este un magician. Dacă îl putem lovi cu imunoterapie și un alt medicament sinergic care amplifică răspunsul imunitar, am putea, potențial, să-l vindecăm. Nu va putea evolua suficient de repede.”

Pasul următor vizează și alte tipuri de cancere „reci” din punct de vedere imunitar. Echipa condusă de Wagner a primit finanțare pilot pentru a testa abordarea și în cancerul pancreatic. Aria de interes rămâne însă mai largă, de vreme ce punctul de plecare al descoperirii a fost glioblastomul.

Unde se află, de fapt, această terapie

Rezultatul este preclinic. Asta înseamnă că tehnologia a fost validată în studii de laborator pe șoareci. Deocamdată, arată doar că poate face o tumoare rezistentă mai sensibilă la imunoterapie.

Este important de stabilit pragul de așteptare. Cercetarea indică o direcție nouă. Dar nu echivalează cu o terapie disponibilă acum în spital. Sursa nu precizează un calendar pentru studii clinice pe oameni și nici costurile dezvoltării sau ale unui tratament viitor.

De asemenea, nu se oferă date numerice despre rata de reducere a tumorii sau supraviețuire. Se menționează doar concluzia că răspunsul la imunoterapie s-a îmbunătățit semnificativ.