Cum ceri despăgubiri dacă ai căzut pe un trotuar defect sau ți-ai avariat mașina într-o groapă

Dacă te-ai accidentat în România din cauza unei gropi sau a unui trotuar defect, poți cere despăgubiri celui care răspunde de loc, dar trebuie să dovedești defectul, accidentul și paguba. Îngrijește-te mai întâi, păstrează probele, află cine administrează locul și trimite-i o cerere scrisă; dacă nu se ajunge la o înțelegere, poți cere banii în instanță.

Pașii de la accident până la cerere

1. Caută ajutor medical. Pentru o rănire gravă, sună la 112. După o lovitură la cap, cere ajutor medical urgent dacă apar pierderea cunoștinței, somnolență neobișnuită, convulsii, vărsături, slăbiciune ori probleme de mers, vorbire sau vedere. Nu amâna îngrijirea ca să fotografiezi locul și nu muta o persoană cu posibilă leziune a coloanei până la sosirea ajutorului.
2. Arată cum era locul. Dacă poți face asta în siguranță, fotografiază groapa sau denivelarea de aproape și de la distanță. Include repere care arată strada și locul exact, precum și lipsa unui avertisment, dacă acesta nu exista. Notează data și ora, păstrează fișierele originale, cere datele de contact ale martorilor și solicită cât mai repede păstrarea eventualelor imagini de pe camere.
3. Strânge actele despre pagubă. Păstrează documentele medicale, rețetele, concediul medical, facturile și bonurile pentru tratament sau transport. Pentru o mașină avariată, păstrează fotografiile avariei, devizul și facturile de reparație. Dacă ai pierdut venituri, păstrează și dovada lor.
4. Identifică persoana sau instituția responsabilă. Verifică dacă locul ține de un drum public, de o lucrare făcută acolo ori de o proprietate privată. Dacă nu este clar cine îl administrează, cere confirmarea în scris.
5. Trimite cererea de despăgubire. Descrie locul, data, defectul, felul în care s-a produs accidentul, paguba și suma cerută. Anexează copii ale probelor, păstrează originalele și cere un număr de înregistrare sau altă dovadă a depunerii.

Pietonul și șoferul au probe diferite

Dacă ai căzut pe un trotuar, păstrează fotografii cu denivelarea și cu reperele stradale, datele martorilor și actele medicale. Un diagnostic dovedește rănirea, nu și locul sau cauza căderii. Notează cum s-a produs căderea, astfel încât fotografiile, martorii și actele medicale să poată fi legate între ele.

Dacă ai avariat mașina într-o groapă, fotografiază atât locul, cât și avaria, apoi păstrează devizul, facturile și documentele întocmite de poliție, dacă există. Pentru un accident rutier cu numai pagube materiale, șoferul trebuie să se prezinte la poliție în cel mult 24 de ore, cu excepțiile prevăzute de OUG nr. 195/2002. Regula nu se aplică automat unei căderi de pieton fără vehicul implicat.

Cui trimiți cererea

Trotuarul unui drum public face parte din drumul respectiv, potrivit art. 15 din OG nr. 43/1997. Pentru un drum local, începe verificarea la primărie sau la consiliul local; pentru unul județean, la consiliul județean, conform art. 22. Pe sectoarele de drum public din localități rurale, autoritățile locale au obligația expresă de a întreține trotuarele și căile pietonale, conform art. 38.

Pentru un drum național, cere confirmarea administratorului și verifică dacă la locul accidentului lucra o firmă. Un trotuar din curtea unui imobil sau dintr-o parcare privată poate avea alt responsabil. Dacă adresezi o petiție autorității greșite, OG nr. 27/2002 cere trimiterea ei către autoritatea competentă în 5 zile și înștiințarea ta; păstrează totuși dovada primei depuneri.

Poți cere separat, în baza Legii nr. 544/2001, informații despre administratorul sectorului, contractul de întreținere ori data unei reparații. În cererea scrisă treci autoritatea, informația cerută, numele, semnătura și adresa la care vrei răspunsul.

Ce trebuie să dovedești

Pentru despăgubiri, trebuie să legi starea locului din ziua accidentului de cădere sau de impact și de paguba cerută. Fotografiile cu repere, martorii, înregistrările, actele medicale, documentele poliției și, la nevoie, o expertiză se pot sprijini unele pe altele. În proces, cel care face o susținere trebuie să o dovedească; art. 249 și 250 din Codul de procedură civilă permit folosirea înscrisurilor, martorilor, expertizei și a verificării la fața locului.

Administratorul drumului ori executantul lucrării trebuie să semnalizeze cât mai repede un obstacol periculos, potrivit art. 5 alin. (2) din OUG nr. 195/2002. Pentru un accident produs din cauza stării drumului sau a semnalizării, art. 5 alin. (6) prevede că poate exista și răspundere civilă. Plata nu este automată pentru orice groapă: trebuie dovedite paguba, obligația încălcată și legătura cu accidentul, în condițiile art. 1.349 și 1.357 din Codul civil.

Ce poți cere și cât poate costa procesul

Poți cere cheltuielile dovedite pentru tratament, transport ori repararea mașinii, veniturile pierdute și cheltuielile făcute pentru a limita paguba, potrivit art. 1.385 din Codul civil. Dacă ai fost rănit, poți cere și despăgubiri pentru efectele vătămării asupra vieții familiale și sociale, potrivit art. 1.391, modificat prin Legea nr. 231/2025. Nu există o sumă fixă pentru o fractură, o cădere sau o mașină avariată; suma depinde de urmările dovedite.

Dacă ceri bani în instanță, taxa judiciară se calculează după valoarea cererii, conform art. 3 din OUG nr. 80/2013. La o cerere de 10.000 de lei, doar ca exemplu, taxa este 355 de lei pentru primii 5.000 de lei, plus 5% din restul de 5.000 de lei, adică 250 de lei. Totalul este 605 lei. Aceasta este taxa din exemplu, nu despăgubirea pe care o vei primi.

Dacă nu îți permiți costurile procesului, poți cere ajutor public judiciar în condițiile OUG nr. 51/2008. La 6 noiembrie 2026, acesta poate acoperi toate costurile dacă media lunară a venitului net, calculată pentru fiecare membru al familiei pe ultimele două luni, este sub 1.081,25 lei. Dacă această medie este sub 2.162,50 lei, poate acoperi jumătate din costuri. Pragurile pornesc de la salariul minim brut de 4.325 de lei, aplicabil din 1 iulie 2026; ajutorul poate fi acordat și în altă proporție, după nevoi, în condițiile legii.

Un model scurt de cerere

Cererea poate fi adaptată astfel: „Subsemnatul/Subsemnata [nume și date de contact], cer despăgubiri pentru accidentul produs la [locul exact], la [data și ora]. [Descrierea gropii sau a trotuarului defect] a dus la [descrierea căderii sau a avariei]. Solicit [suma] lei, reprezentând [cheltuielile și celelalte pierderi, fiecare cu suma ei]. Anexez [fotografii, acte medicale, facturi, deviz, documente ale poliției, datele martorilor]. Vă rog să îmi comunicați răspunsul la [adresă].” Cererea se datează și se semnează.

De pildă, dosarul unui pieton rănit poate cuprinde fotografii cu trotuarul și strada, datele unui martor, documentul de la urgențe, rețetele, bonurile și dovada zilelor de muncă pierdute. Dosarul unui șofer poate cuprinde fotografii cu groapa și mașina, documentele poliției, devizul, factura reparației și dovada unei cheltuieli de tractare. În ambele cazuri, fiecare sumă cerută trebuie legată de accident prin probe.

Când primești răspuns și unde mergi după un refuz

O autoritate trebuie să răspundă unei petiții în 30 de zile de la înregistrare. OG nr. 27/2002 permite prelungirea cu cel mult 15 zile dacă este nevoie de cercetări suplimentare, cu anunțarea prealabilă a celui care a depus-o. Acesta este termenul pentru răspuns, nu o promisiune că despăgubirea va fi plătită atunci.

Pentru cererea separată de informații publice, Legea nr. Potrivit 544/2001, răspunsul se dă în 10 zile. Pentru o cerere mai complicată, termenul poate fi de până la 30 de zile, dar prelungirea trebuie anunțată în primele 10 zile. Un refuz trebuie motivat și comunicat în 5 zile. Cele două cereri au scopuri și termene diferite.

Dacă cererea de despăgubire este respinsă sau nu se ajunge la o înțelegere, poți cere banii în instanță. Termenul general pentru acțiune este de 3 ani; pentru paguba produsă printr-o faptă ilicită, el începe când ai cunoscut sau trebuia să cunoști atât paguba, cât și persoana răspunzătoare, conform art. 2.517 și 2.528 din Codul civil. Cererea amiabilă nu trebuie confundată cu acțiunea în instanță și nu merită să lași termenul să treacă așteptând un răspuns.

Judecătoria judecă în primă instanță cererile evaluabile în bani de cel mult 200.000 de lei, potrivit art. 94 din Codul de procedură civilă. Cererea depusă la judecătoria competentă trebuie să arate părțile, suma cerută, motivele și probele și să fie semnată, conform art. 194. Dacă lipsesc elemente cerute de lege, instanța poate da cel mult 10 zile de la comunicare pentru completare; altfel, cererea poate fi anulată, conform art. 200.

Întrebări frecvente

Mai pot cere bani dacă groapa a fost reparată?

Da. Reparația ulterioară nu șterge paguba, dar devin importante fotografiile, martorii și înregistrările care arată cum era locul în ziua accidentului. Poți cere informații și despre data intervenției.

Pot merge mai departe fără martori?

Da. Poți folosi fotografii, înregistrări, documente și, dacă este necesar, o expertiză. Instanța apreciază dacă probele dovedesc împreună accidentul și cauza lui.

Ce fac dacă am asigurare CASCO?

Anunță asigurătorul și verifică polița. Dacă asigurătorul plătește reparația, separă acea sumă de pierderile rămase neacoperite: aceeași pagubă nu poate fi încasată de două ori.

Se plătește impozit pe despăgubiri?

Despăgubirile materiale și cele pentru suferința provocată de vătămare, primite de o persoană fizică, sunt venituri neimpozabile, conform art. 62 lit. h) din Codul fiscal.

Pot cere și dobândă?

Da, poate fi cerută dobânda legală pentru întârziere. Pentru despăgubirile materiale și morale din răspundere civilă pentru o faptă ilicită, Înalta Curte a stabilit prin decizia nr. 3/2026 că dobânda poate curge de la data producerii pagubei.

Surse verificate la 6 noiembrie 2026: OG nr. 43/1997 privind drumurile; OUG nr. 195/2002 privind circulația; Codul civil și Legea nr. 231/2025; Codul de procedură civilă; OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare; OG nr. 27/2002 privind petițiile; Legea nr. 544/2001 privind informațiile publice; OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar și HG nr. 146/2026; Codul fiscal; decizia Înaltei Curți nr. 3/2026; NHS.