Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Utile

Cum obții un ordin de protecție și când poate poliția să scoată agresorul din casă, chiar dacă e proprietar

Iulia Matei ·
Cum obții un ordin de protecție și când poate poliția să scoată agresorul din casă, chiar dacă e proprietar
Ilustrație după fotografia Digi24

Dacă ești victima violenței în familie și ești în pericol acum, sună la 112: poliția poate emite pe loc un ordin de protecție provizoriu, care îl poate îndepărta pe agresor din locuință. Pentru protecție pe o perioadă mai lungă, poți cere un ordin la judecătorie, fără să fie nevoie să obții mai întâi ordinul poliției și fără taxă pentru cerere.

Pentru îndrumare, poți suna gratuit, la orice oră, la 0800 500 333, fără să îți spui numele. Consilierii te pot orienta către poliție, servicii medicale sau un adăpost a cărui adresă nu este făcută publică; dacă pericolul este imediat, numărul de urgență rămâne 112.

Cine poate cere protecție

Legea nr. 217/2003 se aplică violenței în familie, inclusiv între actuali sau foști parteneri care nu au locuit împreună. Îi cuprinde și pe soți, foști soți și rude. Poți cere protecție pentru lovituri, dar și pentru amenințări, controlul banilor, izolare, violență sexuală sau hărțuire prin mesaje.

Nu trebuie să ai urme vizibile ori să depui mai întâi plângere penală pentru ca poliția să intervină și să evalueze pericolul. Polițiștii pot folosi ce constată la fața locului, declarații, fotografii, înregistrări, mesaje și alte înscrisuri.

Cum obții ajutorul poliției

Poți suna la 112 sau poți sesiza poliția direct, inclusiv printr-o relatare orală. O poate anunța și un martor. Dacă sesizarea arată clar că violența are ori a avut loc într-o locuință, polițiștii pot intra fără acordul persoanei aflate acolo și pot folosi forța numai cât este necesar.

Polițistul completează un formular de evaluare a pericolului. Întrebările privesc, între altele, armele, rănile, amenințările, urmărirea și repetarea violenței. Formularul indică pericol imediat dacă sunt cel puțin două răspunsuri „da” la întrebările 1-7 sau cel puțin șase la întrebările 8-21.

Dacă nu poți răspunde, polițistul poate face evaluarea pe baza probelor. Când aceasta indică un pericol imediat pentru viața, integritatea fizică sau libertatea ta, polițistul emite ordinul provizoriu. Ordinul nu este emis dacă te opui în mod expres și semnezi această opoziție, după ce îți sunt explicate riscurile.

Ce poate impune ordinul poliției

Ordinul provizoriu se aplică imediat. Poliția poate dispune ca agresorul să păstreze distanța, să predea armele și să plece temporar din locuința comună, chiar dacă este proprietarul ei. Evacuarea și întoarcerea victimei și a copiilor în locuință se dispun împreună.

Poate fi impus și un dispozitiv care transmite unde se află agresorul, dacă ordinul prevede păstrarea distanței și persoanele protejate sunt de acord. Interzicerea oricărui contact, inclusiv prin telefon sau mesaje, este o măsură pe care o poate stabili judecătorul; nu face parte din lista măsurilor ordinului provizoriu pentru violența în familie.

Ordinul poliției durează 120 de ore, adică cinci zile calculate din momentul emiterii. Dacă este emis, de exemplu, pe 3 noiembrie la ora 10.00, calculul este 5 × 24 de ore, iar durata inițială se încheie pe 8 noiembrie la ora 10.00. Poliția îl trimite procurorului în 24 de ore, iar procurorul decide în cel mult 48 de ore de la emitere dacă menține măsurile.

În acest exemplu, termenul poliției este 4 noiembrie, ora 10.00, iar cel al procurorului este 5 noiembrie, ora 10.00. Dacă procurorul confirmă ordinul și îl trimite instanței, protecția se prelungește automat până când judecătoria soluționează cererea în primă instanță.

Cum ceri ordinul la judecătorie

Poți cere direct un ordin de protecție și dacă poliția nu a emis unul provizoriu. Cererea se depune la judecătoria de la domiciliul sau reședința ta ori de la locul unde s-au petrecut actele de violență. Dacă poliția nu emite ordinul provizoriu, trebuie să îți explice că poți merge la instanță și să îți dea formularul.

  1. Completezi formularul cu datele tale și ale agresorului, relația dintre voi, faptele petrecute, situația copiilor, dacă este cazul, și măsurile cerute. Modelul de cerere și instrucțiunile sunt publicate de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.
  2. Adaugi probele pe care le ai: mesaje, fotografii, înregistrări, acte medicale, sesizări anterioare, evaluări psihologice, înscrisuri despre controlul banilor ori datele martorilor. Nu este cerut un singur tip de probă.
  3. Depui cererea la una dintre judecătoriile competente. O poți depune personal sau, în condițiile legii, prin reprezentant ori printr-o autoritate sau un serviciu social care poate cere protecție în numele tău.

Exemplu de completare: dacă amenințările au venit prin telefon, relatarea poate spune când au fost trimise, de la cine au venit și ce s-a întâmplat înainte. La măsuri, poți cere păstrarea unei distanțe față de locuință sau serviciu și interzicerea contactului; la probe, poți trece capturile mesajelor și persoanele care cunosc faptele. Completezi doar ce s-a petrecut în cazul tău.

Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru: pentru această taxă, calculul este 0 lei, indiferent de măsurile cerute. Asistența unui avocat este obligatorie pentru ambele părți, iar procurorul participă la judecată. Pe pagina cu modelul cererii sunt publicate și modele pentru solicitarea ajutorului public judiciar; condițiile acordării lui nu sunt aceleași cu scutirea de taxa pentru cerere.

Judecătoria trebuie să soluționeze cererea în cel mult 72 de ore. Într-o urgență deosebită, judecătorul poate emite ordinul chiar în aceeași zi, fără să cheme părțile.

Ce poate hotărî judecătorul

Judecătorul poate dispune evacuarea agresorului, păstrarea unei distanțe față de tine, de locuință, serviciu sau școală, interzicerea oricărui contact și predarea armelor. Poate stabili măsuri privind copiii, cazarea victimei și plata de către agresor a chiriei sau a întreținerii unei locuințe temporare. Instanța dispune și consiliere psihologică ori psihoterapie pentru agresor.

Judecătorul stabilește durata măsurilor, fără să depășească 12 luni. Dacă hotărârea nu arată durata, ele se aplică 12 luni. Dacă un ordin anterior a expirat la termen și un nou ordin este emis în următorii cinci ani, măsurile noului ordin pot dura până la 24 de luni.

Hotărârea se aplică imediat, fără ca agresorul să primească mai întâi un avertisment. Autoritatea locală trebuie să ia legătura cu tine în cel mult trei zile de la emiterea ordinului de protecție și încă o dată cu minimum 14 zile înainte ca ordinul să expire, ca să îți spună despre cererea unui nou ordin. După expirare, poți cere din nou protecție dacă există indicii că, fără ea, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea ta ar fi în pericol.

Ce faci dacă ordinul este încălcat

Sună imediat la 112 și spune că agresorul a încălcat un ordin de protecție, fie el provizoriu sau dat de instanță. Păstrează mesajele, înregistrările și datele martorilor. Încălcarea ordinului este infracțiune, pedepsită cu închisoare de la șase luni la cinci ani; pentru o nouă faptă de același tip, limitele pedepsei cresc cu jumătate.

Întrebări frecvente

Poate fi protejat un copil care doar a asistat la violență?

Da. Legea îi consideră victime și pe copiii martori la violența în familie.

Ce se întâmplă dacă agresorul nu este membru al familiei?

Pentru actele de violență ale unui vecin sau ale altei persoane din afara familiei există procedura separată din Legea nr. 26/2024. Regulile pentru violența în familie nu se aplică automat.

Ordinul provizoriu poate fi contestat?

Da. Poate fi contestat în 48 de ore de la comunicare, iar hotărârea asupra contestației este definitivă.

Persoana protejată trebuie să respecte și ea ordinul?

Da. Dacă nu respectă măsurile stabilite, poate fi obligată să acopere cheltuielile produse de emiterea și aplicarea ordinului.

Surse verificate la 3 noiembrie 2026: Legea nr. 217/2003; Legea nr. 36/2026; Legea nr. 232/2025; Ordinul nr. 146/2.578/2018 privind intervenția poliției; Legea nr. 26/2024; Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați; Ministerul Justiției.