Dan Armeanu (ASF): Pandemia Covid-19 – Impact scăzut asupra sistemului de pensii private

Dan Armeanu, vicepreședintele ASF pentru Sectorul Sistemului de Pensii Private, a afirmat:

„Pandemia COVID-19 a avut un impact profund asupra economiei globale, iar prognozele instituțiilor internaționale privind creșterea economică au fost revizuite în mod negativ. Aceasta se datorează întreruperii semnificative a producției, dificultăților din lanțurile de aprovizionare și distribuție, precum și dezechilibrelor apărute atât pe partea de cerere, cât și pe cea de ofertă, însoțite de incertitudini legate de evoluțiile pe termen scurt și mediu.

Instituțiile financiare au demonstrat o adaptabilitate remarcabilă în fața provocărilor pe termen scurt, arătându-se reziliente în condiții de volatilitate crescută a piețelor. De asemenea, piața financiară și de capital din România a resimțit efectele acestor fluctuații internaționale, ca urmare a contagierii economice și a impactului asupra sistemului pensiilor private.

RecomandăriDan Armeanu (ASF): Pandemia COVID-19, impact minim asupra fondurilor de pensii private

Consecințele crizei generate de pandemia COVID-19 asupra sistemului de pensii private sunt limitate și temporare, având în vedere că politica de investiții este prudentă și conservatoare. Fondurile de pensii investesc pe termen lung, în conformitate cu obligațiile lor, iar portofoliile sunt diversificate eficient. Într-un orizont de timp de 30-40 de ani, volatilitatea este o caracteristică frecventă, influențată de crizele economice și evoluția economică generală. În ultimul deceniu, am asistat la două crize globale majore, care au generat fluctuații semnificative în sistemul pensiilor private. În contextul actual, provocat de pandemia COVID-19, cel mai mare impact a fost resimțit în martie, când valoarea activelor a scăzut cu aproximativ 11%. Totuși, în luna mai, așa cum se poate observa din graficul de mai jos, volatilitatea a scăzut semnificativ, ajungând la aproximativ 2%-3%.

De asemenea, analiza evoluției valorii unitare a activului net (VUAN) și a numărului de cazuri de COVID-19 la nivel global arată că, în perioada februarie-martie, când numărul de infectări a crescut rapid, VUAN-ul a scăzut semnificativ. Ulterior, a urmat o perioadă de stabilizare, în care volatilitatea a fost în continuă diminuare.

RecomandăriProf. univ. dr. Dan ARMEANU (ASE) – Impactul COVID – 19 asupra piețelor de capital

Astfel, există o corelație negativă puternică între evoluția VUAN-ului fondurilor de pensii private din România și numărul de cazuri noi de COVID-19 la nivel global, coeficientul de corelație fiind de -0,68448. De asemenea, corelația cu numărul de cazuri din economiile mari, precum SUA, este de -0,645, iar cu China, aceasta devine și mai puternică, atingând -0,8837, așa cum se ilustrează în graficul următor.

Astfel, creșterea rapidă a numărului de infectări în China, SUA sau la nivel global a dus la o scădere a VUAN-ului fondurilor de pensii private din România, iar recuperarea semnificativă a acestuia a avut loc pe măsură ce numărul de cazuri a început să scadă.

RecomandăriCare sunt traumele educației la distanță, impuse de pandemia COVID-19?

Evoluția sistemului de pensii private din România este influențată de criza COVID-19 la nivel global, piața financiară fiind interconectată cu tendințele de pe piețele europene și internaționale. O estimare bazată pe o regresie simplă între VUAN-ul fondurilor de pensii private din România și numărul de infectări la nivel global sugerează că o variație de 1 punct procentual în rata de creștere a cazurilor COVID-19 ar putea avea un impact negativ de aproximativ 0,021 puncte procentuale asupra activelor fondurilor de pensii private, în scenariul în care acest factor acționează izolat.

Volatilitatea ridicată de pe piața de capital, evidențiată printr-o scădere de peste 40% a indicelui BET în martie, a avut un impact limitat asupra activelor fondurilor de pensii, datorită ponderii reduse a acțiunilor în structura portofoliilor. Recuperarea pieței de capital, cu o creștere de aproximativ 20% a indicelui BET în luna mai, concomitent cu scăderea numărului de infectări cu COVID-19, a condus la o reducere a volatilității VUAN-ului la valori scăzute (între 2% și 3%), în intervalul obișnuit de evoluție al oricărui activ.

Totuși, având în vedere și alți factori, cum ar fi ponderea titlurilor de stat în portofoliile de investiții ale fondurilor de pensii (aproximativ 70%) și ponderea acțiunilor (aproximativ 22%), precum și măsurile guvernamentale pentru limitarea răspândirii virusului, putem concluziona că influența crizei COVID-19 asupra variației VUAN-ului este limitată și temporară.