Diana Buzoianu vrea să schimbe legea hărțuirii sexuale și fără relații de muncă
Deputatul USR și ministru al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat joi, 26 martie, că a depus un proiect de lege care modifică radical definiția hărțuirii sexuale din Codul penal. Propunerea vizează incriminarea faptei indiferent dacă există sau nu o relație de muncă între agresor și victimă, o schimbare cerută de mult timp de societatea civilă.
O lege depășită de realitate
Inițiatoarea proiectului susține că infracțiunea de hărțuire sexuală, așa cum este ea definită în prezent în legislație, pur și simplu nu mai reflectă realitățile din societatea contemporană. Lucrurile stau, se pare, puțin diferit în practică. Iar formele moderne prin care se manifestă comportamentele abuzive sunt mult mai diverse și nu se limitează la birou.
„De ce acceptăm aceste condiții?”
Diana Buzoianu a explicat pe larg raționamentul din spatele demersului său, punând o serie de întrebări incomode. V-ați gândit vreodată la aceste aspecte?
„femeile şi fetele din România trebuie să fie în siguranţă. Hărţuirea sexuală este o infracţiune care, astăzi, e legată de existenţa unei relaţii de muncă şi care trebuie să fie repetată pentru a fi sancţionată. Dar de ce acceptăm aceste condiţii ca fiind naturale? Dacă o femeie e hărţuită de cineva cu care nu are relaţii de muncă, de ce e mai puţin gravă fapta? Dacă hărţuirea e realizată cu presiune, iar victima e, de exemplu, studenta abuzatorului, de ce considerăm normal ca fapta să fie pedepsită doar dacă e repetată, când acolo e clar o disproporţie uriaşă de putere? De ce nu e sancţionată direct? Aceste întrebări au un răspuns clar: e nevoie de îmbunătăţirea legii”, a declarat Diana Buzoianu, potrivit unui comunicat de presă.
Ce prevede acum Codul penal
În forma sa actuală, Codul penal este destul de restrictiv. Acesta incriminează hărțuirea sexuală doar dacă e vorba de „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare”.
Numai că realitatea socială arată că hărțuirea sexuală nu se consumă exclusiv în sfera relațiilor de muncă. Comunicatul de presă care însoțește proiectul (documentul a fost făcut public joi) subliniază că aceste comportamente inadecvate pot apărea în contexte extrem de diverse: în relații de prestări servicii, în mediul educațional, în relații de dependență informală sau, tot mai frecvent, în spațiul public și în interacțiuni mediate digital.
O singură faptă ar putea fi de ajuns
O altă modificare esențială propune ca hărțuirea sexuală să poată fi sancționată și dacă nu este repetată. Hai să vedem cum vine asta. Proiectul prevede ca fapta să fie pedepsită chiar dacă a fost comisă o singură dată, atunci când sunt puse presiuni ce creează o stare de temere.
O schimbare de paradigmă.
Aceeași regulă s-ar aplica și în situațiile vulnerabile, de pildă atunci când victima se află în îngrijirea abuzatorului sau când este elev al acestuia, unde dezechilibrul de putere este clar.
