Discuții nucleare SUA-Iran, încheiate în 4 ore. Teheranul amenință navele americane

O nouă rundă de negocieri indirecte între Iran și SUA, desfășurată la Geneva pe tema programului nuclear al Teheranului, s-a încheiat brusc, după puțin peste patru ore. Discuțiile, care vizau condițiile în care Iranul își va limita programul nuclear sub supravegherea inspectorilor ONU, au avut loc într-un climat tensionat, marcat de o consolidare a prezenței navale americane în regiune.

Potrivit The Guardian, Omanul a continuat să joace rolul de mediator, facilitând schimbul de mesaje care nu s-a oprit de la prima rundă de discuții, începută pe 6 februarie. Delegația iraniană a fost condusă de ministrul de externe, Abbas Araghchi, în timp ce partea americană a fost reprezentată de trimisul special Steve Witkoff și de ginerele președintelui, Jared Kushner. Mesajele contradictorii ale lui Donald Trump, care a afirmat că Iranul dorește un acord, dar a subliniat în același timp prezența militară a SUA, au complicat contextul negocierilor.

Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz

Prezența navelor de război americane în largul coastei Omanului, vizavi de Iran, a provocat o reacție dură din partea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Acesta a declarat că SUA nu pot distruge Republica Islamică și a părut să amenințe direct vasele americane. Khamenei a spus că navele de război sunt periculoase, dar a adăugat că „mai periculoasă decât o navă de război este o armă care o poate trimite pe fundul mării”.

În paralel, Iranul a anunțat că anumite porțiuni din strâmtoarea Ormuz vor fi închise marți pentru a permite marinei iraniene să efectueze exerciții militare cu muniție reală. O închidere completă a acestei căi navigabile înguste, controlată de Iran, ar provoca haos în transportul maritim comercial.

Ce se află pe masa negocierilor

Discuțiile de la Geneva s-au concentrat exclusiv pe limitarea programului nuclear iranian, un punct central fiind verificarea acestuia de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Orice acord ar necesita revenirea completă a inspectorilor AIEA la instalațiile nucleare iraniene. Ministrul iranian Araghchi s-a întâlnit luni cu directorul general al AIEA, Rafael Grossi, iar delegația americană a avut o întâlnire cu acesta marți.

Iranul s-a oferit să-și dilueze stocul de uraniu îmbogățit la 60%, dar se opune ca acest stoc să fie exportat în străinătate, cel mai probabil în Rusia. Discuțiile anterioare de la Cairo, privind protocoalele care ar permite AIEA accesul deplin la trei situri nucleare bombardate, au eșuat. În prezent, un număr mic de inspectori AIEA se află încă în Iran, dar nu au informații detaliate despre daunele provocate de bombardamentele americane sau despre câte centrifuge ar putea fi repornite rapid.

„Pachetul de prosperitate” oferit de Teheran

Pe lângă aspectele tehnice, Teheranul încearcă să-i ofere lui Trump și stimulente economice, sub forma unui „pachet de prosperitate” și a unui pact de neagresiune între Iran și SUA, posibil chiar și cu Israelul. Hamid Ghanbari, director adjunct pentru diplomație economică în ministerul de externe, a explicat strategia.

„Pentru durabilitatea unui acord, este esențial ca și SUA să beneficieze în domenii cu randamente economice ridicate și rapide. Interesele comune în domeniul petrolului și gazelor, zăcămintele comune, investițiile miniere și chiar achizițiile de aeronave sunt incluse în negocieri”, a declarat Ghanbari. Acesta a adăugat că pactul nuclear din 2015 nu a asigurat interesele economice americane. „Resursele limitate sau blocate ale Iranului fac, de asemenea, parte din negocieri, iar eliberarea lor trebuie să se realizeze”, a mai spus el. Ideea este de a crea un lobby american, format din companii cu interese comerciale în Iran, care să se opună sancțiunilor continue.

Peste 10.500 de protestatari, trimiși în judecată

În plan intern, regimul de la Teheran se confruntă cu o mișcare de opoziție tot mai vizibilă. Un Comitet Executiv pentru Înființarea unui Front de Salvare Națională al Iranului a fost format în jurul principiilor enunțate de fostul prim-ministru Mir-Hossein Mousavi, care intră în al 16-lea an de arest la domiciliu. Grupul a declarat într-un comunicat că dorește să fie „veriga de legătură” între iranienii care doresc un referendum liber pentru a determina viitorul sistem politic al țării.

Ca răspuns, serviciile de securitate au arestat numeroși politicieni reformiști și mii de protestatari tineri. Un grup apropiat anterior de președinte, condus de Masoud Pezeshkian, a fost arestat săptămâna trecută, dar majoritatea membrilor au fost eliberați pe cauțiune. Alți opozanți, precum Mostafa Tajzadeh, au primit noi sentințe, acesta fiind condamnat la 14 luni de închisoare pentru propagandă împotriva regimului. Marți, sistemul judiciar a anunțat că 10.538 de protestatari au fost chemați în instanță, existând numeroase rapoarte despre încercări de a obține mărturisiri sub presiune fizică.