Elevii din două grupuri citeau 26, respectiv 69 de cuvinte corecte pe minut după clasa I

La finalul clasei I, cei 64 de elevi care porniseră cu dificultăți și ajunseseră la textele intermediare citeau, în medie, 26 de cuvinte corecte pe minut, față de 69 în grupul colegilor cu achiziții inițiale foarte bune sau excelente. Grupurile au fost evaluate pe texte de aceeași dificultate. Sunt rezultate ale unor grupuri, nu ținte obligatorii pentru fiecare copil.

Potrivit Playtech, analiza Mariei Kovacs și a Biancăi Balea urmărește participanții la programul Școli cu scLipici în trei momente: la sfârșitul clasei pregătitoare, la începutul clasei I și la încheierea acesteia. Rezultatele sunt prezentate în funcție de nivelul inițial al copiilor și de complexitatea textelor.

Pentru 1.513 elevi din 108 clase au existat date complete la toate cele trei evaluări. Fiecare copil a citit individual texte la prima vedere, selectate după achizițiile demonstrate anterior. Instrumentul folosit, un inventar de citire, a urmărit atât cuvintele citite corect, cât și înțelegerea lor.

Înțelegerea textului a fost verificată separat de viteza citirii

Învățătoarele au pus întrebări despre informații scrise explicit în text, despre deducții și despre sensul unor cuvinte sau expresii. Pronunțarea corectă a cuvintelor putea fi însoțită de dificultăți atunci când copilul trebuia să explice ce citise.

La această componentă, copiii cu dificultăți inițiale au obținut următoarele rezultate:

• Înțelegere foarte bună: 15% dintre cei 64 de elevi ajunși la texte intermediare și 21% dintre cei 30 care au ajuns la textele cele mai complexe.
• Înțelegere bună: 41% în grupul evaluat pe texte intermediare și 46% în grupul evaluat pe textele cele mai complexe.
• Înțelegere slabă: 44% în primul grup și 33% în al doilea.

Copiii cu dificultăți inițiale au ajuns la trei niveluri de citire

Grupul care terminase clasa pregătitoare sub nivelul așteptat cuprindea 128 de copii. Jumătate dintre ei au ajuns la textele intermediare, desemnate în evaluare prin nivelul P.

Alți 30 de elevi au ajuns la nivelul I, cel mai complex dintre cele folosite. Media lor era de 38 de cuvinte corecte pe minut, comparativ cu 63 în cazul colegilor care avuseseră un început foarte bun și citeau texte de același nivel.

Restul de 34 de copii, adică mai mult de un sfert din grupul cu rezultate inițiale slabe, au rămas la PP, cel mai simplu nivel de citire. Media lor a fost de 11 cuvinte citite corect într-un minut.

„Datele sugerează, prin urmare, că nivelul de la care copilul pornește în clasa I este un factor important pentru traiectoria ulterioară a citirii”, explică Maria Kovacs și Bianca Balea, autoarele analizei publicate în „Descâlcim literația”.

Bursa socială a fost asociată cu diferențe de fluență

În grupul cu cele mai slabe rezultate inițiale, 80% dintre copii beneficiau de bursă socială, față de 51% în întreaga cohortă. Autoarele au folosit acest indicator pentru a analiza statutul socioeconomic, adică situația socială și economică a familiilor.

Un decalaj apărea chiar și printre elevii care avuseseră achiziții inițiale foarte bune. La textele intermediare, cei cu bursă socială citeau corect, în medie, cu 17 cuvinte pe minut mai puțin decât cei fără bursă.

La textele mai complexe, între cele două grupuri apărea un decalaj de fluență de 13 cuvinte pe minut. În cazul înțelegerii foarte bune a textului, beneficiarii de bursă și cei fără bursă erau despărțiți de două puncte procentuale.

Faptul că un copil ajunge la un anumit nivel de citire nu arată că mediul familial încetează să aibă influență. Rezultatele nu pot fi generalizate la toți elevii din România: 89% dintre clasele incluse în analiză provin din mediul rural.

Autoarele recomandă texte potrivite nivelului fiecărui elev

Programul caută să stabilească nivelul la care se află fiecare copil, astfel încât învățătorul să adapteze activitățile. Cine încă descifrează cuvintele poate avea nevoie de alte texte și exerciții decât un coleg care citește fluent. Autoarele recomandă depistarea din timp a dificultăților și adaptarea predării la nivelul elevilor.

Despre folosirea manualelor în această abordare, Kovacs și Balea scriu: „Foarte evident, dintr-o privire aruncată în oricare manual de Comunicare în limba română, clasa I, această logică de predare a citirii este mai puțin răspândită în sistemul nostru de învățământ: toți copiii dintr-o clasă învață (sau nu) din același manual”.

Evaluările urmăresc progresul participanților. În lipsa unui grup de comparație, rezultatele nu stabilesc exact cât din acest progres se datorează intervenției.

„Ca imagine de ansamblu, rezultatele indică faptul că progresul în clasa I ar trebui analizat prin raportare la punctul de plecare al copilului și la nivelul de complexitate al textului pe care acesta îl poate citi”, precizează cele două autoare.