Factura la curent se modifică din nou. Cât vei plăti în plus, în funcție de zona ta

Factura la curent se modifică din nou. Cât vei plăti în plus, în funcție de zona în care locuiești

Factura la curent crește din nou. De la 1 ianuarie 2026, românii plătesc cu 3% mai mult pentru energia electrică, o majorare care se va simți direct în buzunare, mai ales că vine într-un context european tensionat. Prețurile energiei în Zona Euro au urcat la 99,58 puncte în ianuarie, de la 98,78 puncte în decembrie 2025, semnalând că presiunea nu a dispărut. Vestea lovește într-o țară în care consumatorii se luptă deja cu unele dintre cele mai mari costuri la electricitate din lume, dacă le raportăm la puterea de cumpărare.

Cifrele din spatele noii facturi

Majorarea de 3% a fost anunțată de asociațiile pentru protecția consumatorilor și este pusă pe seama creșterii tarifelor de distribuție. Companii precum DEER (Distribuție Energie Electrică Romania) au confirmat modificări de tarife pentru 2026, ceea ce înseamnă că impactul va fi resimțit diferit în funcție de regiunea țării. Concret, pentru o factură medie lunară de 300 de lei, majorarea înseamnă un cost suplimentar de aproape 10 lei pe lună, adică peste 100 de lei pe an. Poate nu pare mult, dar se adaugă la o povară deja grea.

Această scumpire este cu atât mai greu de digerat cu cât România a înregistrat, la finalul anului trecut, recorduri nedorite, devenind pentru scurt timp cea mai scumpă piață de energie din UE, iar Bucureștiul, cea mai costisitoare capitală europeană la acest capitol. Problema nu este neapărat prețul nominal, ci decalajul uriaș dintre costuri și venituri.

De ce plătim mai mult? Românii arată cu degetul spre autorități

Când vine vorba de vinovați, românii au o opinie clară. Un barometru energetic realizat de INSCOP arată că 42,8% dintre cetățeni consideră că principala cauză a prețurilor mari sunt deciziile greșite luate de autorități. Pe locul doi, cu 27,3%, se află dorința companiilor de a obține profituri mai mari. Abia apoi urmează factori externi precum inflația generală (11,1%) sau evoluția prețurilor pe plan internațional (6,7%).

Analizele experților, citate de InfoCons, nuanțează tabloul. Factorii internaționali, precum congestiile din rețelele europene care blochează accesul energiei ieftine în România sau cererea crescută din Ucraina și Moldova, joacă un rol important. La acestea se adaugă taxele, care reprezintă o componentă masivă a facturii finale. Doar 40-50% din ce plătim este costul efectiv al energiei, restul fiind un amestec de tarife de rețea, contribuții și diverse taxe.

O altă problemă structurală o reprezintă pierderile din rețea. Rețelele de transport și distribuție din România pierd anual între 10% și 12% din energia produsă. Această ineficiență se traduce în peste 10 TWh irosiți, costuri pe care operatorii le includ direct în tarifele plătite de consumatorul final.

Paradoxul energetic: Planuri de miliarde, facturi la fel de mari

În timp ce consumatorii casnici se uită la fiecare kilowatt consumat, statul român face planuri grandioase. Guvernul mizează pe un pariu de 20 de miliarde de euro pe energia nucleară, văzută ca o poliță de asigurare împotriva volatilității prețurilor și a incertitudinii geopolitice, mai ales după interzicerea definitivă a importurilor de gaz rusesc în UE. Banii sunt direcționați către finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă până în 2030 și către dezvoltarea primului reactor modular de mici dimensiuni (SMR) din Europa, la Doicești.

Proiectul SMR, dezvoltat în parteneriat cu compania americană NuScale Power, ar plasa România în avangarda tehnologiei nucleare europene. Dacă va fi finalizat la timp, ar putea transforma țara într-un furnizor regional de electricitate. Strategia este confirmată și de jucătorii din industrie.

„România accelerează investițiile în energia nucleară pentru că vrea să treacă de la a fi un preluator de prețuri în piața regională la a deveni o sursă de stabilitate pe flancul estic al UE. Aceste investiții nu adaugă doar noi megawați în rețea; ele construiesc coloana vertebrală fizică ce poate transforma România într-un exportator predictibil de energie”, a declarat pentru Euractiv Radu Pițurlea, CEO al Concelex, companie implicată în proiectul de la Cernavodă.

Problema? Aceste proiecte sunt soluții pentru viitor. Reactoarele de la Cernavodă, care deja asigură 20% din consumul național, nu vor fi gata mai devreme de 2030. Până atunci, dependența de producția scumpă pe cărbune în orele de vârf și de importuri la prețuri mari va menține presiunea pe facturi.

Există soluții rapide? Potențial de reducere de până la 50%

Vestea bună este că există soluții concrete pentru a reduce prețul energiei, iar potențialul este uriaș. O analiză a asociațiilor de consumatori arată că o combinație de măsuri aplicate în următorii 3-5 ani ar putea duce la o scădere a prețului final cu 38% până la 50%. Cum anume?

În primul rând, modernizarea rețelelor pentru a reduce pierderile ar putea ieftini factura cu 5-8%. Apoi, creșterea producției de energie ieftină (regenerabilă și nucleară) pentru a acoperi orele de vârf ar putea reduce prețul mediu de piață cu până la 10%. O altă măsură cu impact imediat ar fi reducerea fiscalității. O ajustare a taxelor și contribuțiilor, care acum umflă factura cu peste 50%, ar putea aduce o scădere instantanee de 8-12%.

Și managementul consumului la nivel de gospodărie sau firmă, prin mutarea activităților mari consumatoare în orele cu preț redus, poate genera economii de 10-20% pentru consumator și poate reduce presiunea pe sistemul național. Pe scurt, factura crește acum din cauza unor probleme structurale vechi și a unui context internațional complicat. Planurile mari, de la Cernavodă la Doicești, vor da roade abia spre finalul deceniului. Până atunci, soluțiile tehnice și fiscale stau pe masa Guvernului, în timp ce românii scot, din nou, mai mulți bani din buzunar pentru aceeași lumină.