Febra aftoasă detectată în Cipru ce riscuri au turiștii români

Un focar de febră aftoasă a pus pe jar autoritățile din Cipru, chiar în districtul Larnaca, una dintre cele mai populare destinații pentru turiștii români. Situația, descrisă de președintele țării drept „dificilă, foarte dificilă”, a declanșat măsuri de securitate la nivel național și ridică semne de întrebare pentru cei care au biletele de avion deja cumpărate. Articolul de față explică exact ce se întâmplă, care sunt riscurile reale pentru călători și ce măsuri au fost luate pe insulă.

Focarul din Larnaca, în cifre

Totul a început pe 20 februarie, când a fost confirmat un prim caz la o fermă. Până pe 24 februarie, situația a escaladat. Oficialii veterinari au anunțat că focarul s-a extins la un total de 11 ferme, toate localizate în districtul sudic Larnaca. Reacția guvernului a fost imediată: au fost impuse controale stricte și restricții la nivel național privind mișcarea animalelor și a produselor de origine animală. Mai mult, a fost demarată o campanie de vaccinare pe întreaga insulă pentru a limita răspândirea bolii.

Zona afectată nu este aleasă întâmplător. Districtul Larnaca se învecinează cu linia de demarcație care împarte insula, iar în partea de nord, controlată de ciprioții turci, fuseseră deja raportate cazuri de febră aftoasă încă din luna decembrie a anului trecut. Aceasta nu este prima dată când regiunea se confruntă cu o astfel de problemă. Ultimul focar major de febră aftoasă a avut loc tot în zona Larnaca, în 2007.

De la fân de contrabandă la criză națională?

Cauza exactă a focarului este încă sub investigație, dar suspiciunile se îndreaptă într-o direcție clară. Președintele cipriot, Nikos Christodoulides, a sugerat că la baza crizei ar sta „posibile activități ilegale”, fără a oferi însă detalii suplimentare. Presa locală, citată de agențiile internaționale, vorbește pe larg despre transportul neautorizat de fân din nordul insulei către fermele din sud. Această practică, deși ilegală, ar fi putut facilita trecerea virusului peste linia de demarcație.

„Se pare, pe baza informațiilor preliminare, că au existat posibile activități ilegale, care au dus la starea de fapt dificilă, foarte dificilă, pe care trebuie să o gestionăm astăzi”, a declarat președintele Nikos Christodoulides reporterilor.

Gravitatea situației este atât de mare, încât a atras atenția guvernelor străine. Spre exemplu, guvernul britanic a publicat deja o pagină informativă dedicată bolii, un semnal că focarul este monitorizat la nivel internațional. În România, Ministerul Afacerilor Externe nu a emis încă o avertizare specifică, dar călătorii sunt sfătuiți să verifice constant secțiunea de alerte de călătorie pentru actualizări.

Pericol pentru oameni? Riscurile reale pentru turiști

Aici vine vestea bună. Febra aftoasă este o boală virală care afectează animalele cu copite despicate (bovine, ovine, caprine, porcine) și se transmite extrem de rar la om, iar cazurile umane sunt, în general, ușoare și autolimitate. Riscul direct de infectare pentru un turist este practic inexistent. Problema pentru călători nu este boala în sine, ci măsurile de control impuse pentru a o stopa.

Ce înseamnă asta, concret? Turiștii care vizitează Larnaca și zonele învecinate ar putea întâmpina măsuri de biosecuritate sporite. Acestea se concentrează în special pe zonele agricole. Așa că este recomandat să evitați vizitele la ferme, agroturismul sau plimbările în zonele rurale unde există animale. De asemenea, este strict interzis să aduceți în țară produse de origine animală (carne, lactate nepasteurizate) din Cipru.

Controalele pot fi mai riguroase la punctele de trecere sau chiar la aeroport, deși nu au fost anunțate încă măsuri specifice care să vizeze direct fluxul turistic. Principalul sfat este să respectați orice indicație a autorităților locale și să stați departe de exploatațiile de animale.

Ce se întâmplă cu brânza Halloumi?

O întrebare firească, având în vedere că brânza Halloumi este unul dintre cele mai valoroase produse de export ale Ciprului. Pentru moment, autoritățile au dat asigurări că exporturile de produse lactate, inclusiv celebrul Halloumi, nu au fost afectate. Producția se desfășoară sub reguli stricte de siguranță alimentară, iar laptele folosit este pasteurizat, proces care distruge virusul. Deci, brânza pe care o găsiți în restaurante sau în magazine este sigură pentru consum.

Miza economică este uriașă, iar guvernul cipriot face tot posibilul pentru a proteja acest sector vital. Dar o prelungire a crizei ar putea pune presiune pe lanțul de aprovizionare și pe imaginea produselor cipriote. Autoritățile sunt conștiente de acest risc și încearcă să stăpânească focarul cât mai rapid posibil, înainte ca impactul economic să devină semnificativ.