Fondul de burse a scăzut cu 52%. Peste 40.000 de studenți români au rămas fără ajutor

Aproximativ 44.000 de studenți din România au rămas fără bursă în ultimul an, după ce fondul dedicat acestora a scăzut cu 52%. Măsura vine într-un context european în care țări precum Croația, Austria și Bulgaria au decis, din contră, să majoreze sprijinul financiar pentru tineri, potrivit HotNews.

Asociația Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) atrage atenția că cheltuielile lunare ale unui student ajung la 2.000 de lei, echivalentul a 390 de euro. Potrivit unei analize HotNews, sistemele de sprijin din alte state europene oferă soluții variate, de la acoperirea integrală a taxelor de școlarizare la indemnizații anuale pentru cazare.

Peste 40.000 de studenți, lăsați fără bursă

Reprezentanții studenților susțin că tăierile recente au un impact serios asupra parcursului educațional al tinerilor. „Bursele reprezintă un sprijin real pentru tineri și contribuie în privința menținerii acestora în parcursul educațional, însă aproximativ 44.000 de studenți au rămas fără burse în urma măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025”, arată ANOSR.

Sumele acordate în România variază în funcție de universitate și performanță. De exemplu, bursa de merit la master la Universitatea din București este de 950 de lei lunar (186 de euro). La Universitatea Politehnică din București, bursa de performanță poate ajunge între 1.100 de lei (215 euro) și 1.500 de lei (294 de euro).

Sergiu Covaci, președintele ANOR, subliniază că situația este problematică și la alte capitole. „Spațiile de cazare nu sunt suficiente pentru studenți, acoperă maxim 25-30% din numărul total de studenți, iar calitatea unora lasă de dorit. Transportul, știm foarte bine situația, 90% acordat limitat, doar pe o rută, generând un impediment atât în folosirea aplicației de achiziționare, dar totodată reprezentând un regres și o decizie fără precedent pentru facilitățile oferite în România și alte state UE”, a explicat Covaci.

Acesta adaugă că fondul de burse a scăzut cu 52% și că „ele nu se mai acordă pe întregul an calendaristic, iar studenții de la taxă nu sunt eligibili pentru aceste taxe”.

Croația, Austria și Bulgaria majorează ajutoarele

În contrast cu situația din România, alte state europene au crescut recent sprijinul pentru studenți. În Croația, de la 1 ianuarie 2025, plafoanele neimpozabile pentru burse au fost majorate, iar în Zagreb cuantumul burselor a crescut cu 130% în ultimii patru ani. Primăria capitalei croate acordă burse de 540 de euro pe lună.

Și Bulgaria a majorat bursele cu 15% în octombrie 2025, acestea ajungând acum între 150 și 250 de leva (76-128 euro). Statul bulgar a subvenționat studiile pentru 41.566 de studenți în anul universitar 2025-2026.

În Austria, cea mai importantă formă de sprijin este bursa de studii acordată de stat, destinată studenților cu nevoi sociale. Din 2022, aceste burse au fost indexate automat cu inflația.

De la cazare de 2.000 € în Grecia la școlarizare gratuită în Spania

Fiecare țară are propriul model de sprijin. Grecia se concentrează pe o indemnizație de cazare, care se ridică la 1.500 de euro pe an în Atena și Salonic și ajunge la 2.000 de euro în alte regiuni.

În Spania, bursele publice pot acoperi integral taxele universitare. În Andaluzia, de exemplu, studenții care promovează un număr minim de credite pot absolvi fără a plăti taxele anuale de școlarizare. Totuși, criza financiară a dus la proteste în Madrid, unde mii de persoane au manifestat împotriva „tăierilor și privatizării” din educația publică.

Și în Croația, majoritatea studenților înscriși la cursuri cu frecvență nu plătesc taxe de școlarizare și beneficiază de transport gratuit cu trenul.

„O capcană”. Viitorul creditelor pentru studenți, incert în România

Programul StudentInvest, prin care tinerii puteau accesa credite de până la 75.000 de lei cu dobândă subvenționată 100% de stat, are un viitor incert. Întrebați de HotNews dacă programul va continua în 2026, oficiali din Guvern au răspuns că deocamdată nu a fost luată o decizie: „Se va stabili la alcătuirea bugetului”.

Președintele ANOR, Sergiu Covaci, critică ideea creditelor pentru studenți, considerând-o o soluție păguboasă. „Sigur, există diverse propuneri în spațiul public, inclusiv aceste variante de oferire de credite pentru studenți, însă această propunere este doar o manieră elegantă de a muta responsabilitatea statului de a oferi tinerilor un parcurs educațional gratuit pe umerii acestora. De fapt, este chiar o capcană, în care tineri din mai multe state au căzut fiind de acord cu implementarea acestor sisteme”, a încheiat reprezentantul studenților.