Fondurile de pensii private din România depășesc așteptările cu creștere de 19,2%
România a încheiat capitolul de pensii private în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), un pas important în vederea integrării, programată pentru finalul anului 2026. Anunțul a fost făcut de Dan Armeanu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), care a oferit detalii despre stadiul implementării noii legi de plată a banilor din Pilonul 2, conform Mediafax.
Potrivit informațiilor oferite de oficialul ASF într-un interviu pentru Mediafax, evaluările de la Paris confirmă că legislația românească este modernă și bine calibrată. Legea care va reglementa plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușor Dan pe 5 ianuarie, după ce fusese adoptată de Camera Deputaților pe 23 decembrie. Totuși, românii vor trebui să mai aștepte, deoarece legea va intra în vigoare abia după 5 ianuarie 2027.
„România a încheiat capitolul de pensii private”
Dan Armeanu a confirmat finalizarea cu succes a acestei etape în procesul de aderare la organizația internațională.
„Pot afirma că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a îndeplinit toate recomandările din aria pensiilor private în procesul de aderare la OCDE, iar evaluările de la Paris confirmă că România dispune de unul dintre cele mai moderne și bine calibrate cadre de plată din regiune. Astfel, România a încheiat capitolul de pensii private privind aderarea la OCDE. Următorul pas este implementarea efectivă: vom finaliza normele secundare și mecanismele operaționale în calendarul stabilit”, a declarat vicepreședintele ASF.
Când și cum vor fi făcute plățile din Pilonul 2?
Autoritățile lucrează la normele secundare necesare pentru aplicarea legii, care vor intra în vigoare după 5 ianuarie 2027. Un element nou va fi apariția fondului de pensii viagere.
„Da, există un calendar clar pentru elaborarea cadrului legislativ secundar care va intra în vigoare după data de 5 ianuarie 2027. Prioritatea noastră este ca noul cadru normativ să faciliteze înființarea furnizorilor de plată și a fondurilor de plată, astfel încât mecanismul să funcționeze eficient și să asigure protejarea intereselor participanților și beneficiarilor. Un element de noutate față de reglementările tranzitorii actuale îl reprezintă apariția fondului de pensii viagere”, a explicat Armeanu.
Deși există un dialog constant cu entitățile din piață, demersurile oficiale pot începe doar după ce legea devine activă. „ASF se află întrun dialog permanent cu entitățile implicate, care acordă o atenție deosebită demarării cât mai rapide a fazei de plată. Totuși, demersurile oficiale privind înființarea fondurilor de plată pot fi inițiate doar după intrarea în vigoare a legii de plată și a normelor emise în aplicarea acesteia”, a menționat vicepreședintele ASF.
Oficialul subliniază că este prematur să se vorbească despre o dată exactă pentru prima plată sau despre numărul de beneficiari. „În acest moment nu poate fi avansată nicio estimare privind prima plată în baza noii legi. Actul normativ nu a intrat încă în vigoare. Prima plată va putea avea loc după finalizarea normelor secundare, autorizarea fondurilor de plată și a furnizorilor de plată și operaționalizarea completă a noului mecanism. Până atunci, orice calendar ar fi pur speculativ”, a adăugat el.
„În acest moment nu putem formula o estimare privind nivelul plăților sau numărul potențialilor beneficiari în primul an de aplicare. Potrivit cadrului legal, ASF nu deține informații detaliate cu privire la persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, dar se estimează că, odată cu apropierea pensionării cohortelor de participanți, anul 2030 va fi cel în care se va înregistra cele mai multe cereri de plată de până în prezent”, a mai spus Armeanu.
Legea prevede și posibilitatea unor plăți unice pentru cei cu fonduri mici. „Conform prevederilor legii, plafonul pentru plățile unice este echivalent cu contravaloarea a 12 indemnizații sociale. La data de 30.01.2026, valoarea medie a contului era de 25.203 lei în Pilonul II, respectiv 7.731 lei în Pilonul III, valori care arată că situațiile vor fi foarte diferite de la un participant la altul. În consecință, proporția celor care vor solicita plăți unice va deveni clară doar după implementarea cadrului legislativ”, a explicat reprezentantul ASF.
Performanță record în 2025: Randament de 19,2% și active de 215 miliarde lei
Anul 2025 a fost unul excepțional pentru piața pensiilor private, care a ajuns la o maturitate de 18 ani.
„În anul 2025, piața pensiilor private a continuat să înregistreze o evoluție solidă, reflectând maturizarea unui sistem care funcționează de 18 ani și care reprezintă cea mai mare piață financiară nonbancară supravegheată de ASF. Performanța fondurilor a reflectat maturizarea pieței și eficiența strategiilor investiționale pe termen lung. Fondurile de pensii au înregistrat un randament mediu de 19,2%, cea mai ridicată performanță anuală din întreaga existență a sistemului”, a precizat Dan Armeanu.
Această performanță a dus activele totale ale sistemului la peste 215 miliarde de lei (aproximativ 43 miliarde de euro) în ianuarie 2026, reprezentând peste 11% din PIB. Investițiile sunt concentrate în România (94%), cu aproximativ 65% în titluri de stat și 26% în acțiuni, fondurile de pensii fiind principalii investitori instituționali din țară.
Perspective optimiste pentru 2026, fără scăderi anticipate
În ciuda unui context economic mai rezervat, ASF nu anticipează scăderi pentru pilonii de pensii private în 2026, bazându-se pe reziliența demonstrată în 2025.
„Ne așteptăm la o evoluție pozitivă a sistemului de pensii private în 2026. Contribuțiile sunt recurente, pe termen lung, iar activele acumulate continuă să fie administrate prudent și diversificat, ceea ce amortizează episoadele de volatilitate economică și financiară. În 2025, Pilonul II a livrat un randament anual de 19,2%, cel mai bun din istoria sistemului, ceea ce întărește reziliența pe care o vedem și pentru 2026”, a spus oficialul ASF.
Dan Armeanu a detaliat factorii care asigură stabilitatea sistemului: „Un element esențial pentru stabilitate este profilul investițional. Peste două treimi din portofolii sunt în titluri de stat (aprox. 65%), iar circa un sfert în acțiuni, o structură echilibrată, adaptată economiei locale. Mai mult, aprox. 94% din active sunt investite în instrumente emise în România, ceea ce face din fondurile de pensii private principalii investitori instituționali autohtoni. Aceste resurse finanțează, în principal, datoria publică pe termen lung, companiile românești listate și, prin acestea, investiții și locuri de muncă. Chiar și într-un context de consum mai temperat sau de ajustări salariale în anumite sectoare, sistemul rămâne robust datorită orizontului lung al economisirii și capitalizării, ce compensează fluctuațiile ciclice, datorită diversificarii portofoliilor și ancorarea în instrumente cu risc scăzut ce mențin stabilitatea; și datorită dimensiunii sistemului – activele au depășit în ianuarie 2026 pragul de 215 mld. lei, peste 11% din PIB – toate acestea creează inerție pozitivă și capacitate de absorbție a șocurilor. În concluzie, nu anticipăm scăderi structurale ale celor doi piloni. Ne așteptăm ca sistemul să își continue rolul dublu: protecția financiară a participanților prin randamente reale pe termen lung și finanțarea economiei prin investiții consistente în titluri de stat și în piața de capital. Performanța din 2025 și poziționarea actuală confirmă această perspectivă prudent optimistă.”
