Franța trimite militari în Groenlanda, alături de aliați NATO

Franța va trimite personal militar în Groenlanda, fiind cea mai recentă țară care confirmă participarea la eforturile Danemarcei și ale aliaților săi. Acțiunea are loc într-un moment în care aceștia încearcă să demonstreze președintelui american Donald Trump angajamentul pentru securitatea arctică și capacitatea de apărare a regiunii. Informația a fost publicată de The Guardian.

Operațiune militară pentru a-l convinge pe Trump

Anunțul Franței survine în cadrul operațiunii „Rezistența Arctică”, organizată rapid pentru a consolida prezența militară în zonă. Viceprim-ministrul groenlandez, Múte B. Egede, a anunțat sosirea iminentă a mai multor soldați, precum și a „mai multor zboruri și nave militare”. Obiectivul este demonstrarea capacității de apărare a teritoriului semi-autonom.

Prima reacție publică a lui Donald Trump indică faptul că nu este convins de aceste eforturi. Declarația sa a venit la câteva ore după o întâlnire tensionată între oficiali americani și miniștrii de externe danez și groenlandez. În fața reporterilor din Biroul Oval, Trump a reiterat că Groenlanda este „foarte importantă” pentru securitatea națională a SUA. „Problema este că Danemarca nu poate face nimic dacă Rusia sau China vor să ocupe Groenlanda, dar noi putem face totul”, a afirmat Trump.

Danemarca vrea să prevină o „preluare americană”

După întâlnirea „deloc ușoară” cu oficialii americani la Washington, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că „există un dezacord fundamental” privind „ambiția americană de a prelua Groenlanda”. Într-o postare pe Facebook, Frederiksen a adăugat că guvernul său „va continua eforturile pentru a preveni ca acest scenariu să devină realitate”.

Potrivit premierului danez, în cadrul NATO există un consens tot mai mare privind necesitatea consolidării prezenței militare în Arctica, esențială pentru securitatea europeană și transatlantică. Frederiksen a precizat că Danemarca a făcut investiții „semnificative” în noi capacități arctice, iar alți aliați vor participa la exerciții comune, deoarece „apărarea și protecția Groenlandei reprezintă o preocupare comună pentru întreaga alianță NATO”.

Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a anunțat că țara sa nu va trimite trupe în Groenlanda, menționând că prioritatea Poloniei este consolidarea apărării pe flancul estic. Fostul președinte al Consiliului European a asigurat însă că va depune eforturi pentru a menține unitatea europeană în sprijinul Danemarcei și Groenlandei. Tusk a avertizat cu privire la o posibilă intervenție americană, afirmând că „o încercare de a prelua [o parte dintr-un] stat membru NATO de către un alt stat membru NATO ar fi un dezastru politic” și „sfârșitul lumii așa cum o știm”, conform Reuters.

Atac cibernetic în Polonia și poziția Kremlinului față de Ucraina

Donald Tusk a mai afirmat că există motive solide pentru a crede că un grup afiliat serviciilor secrete rusești a fost responsabil pentru un atac cibernetic major asupra infrastructurii energetice a Poloniei la sfârșitul lunii decembrie. În cadrul unei ședințe de urgență, Tusk a explicat că atacul a vizat sistemele de gestionare a energiei regenerabile. El a subliniat că sistemele de apărare poloneze au funcționat eficient, iar infrastructura critică nu a fost compromisă. Succesul atacului ar fi putut afecta furnizarea de căldură și energie pentru 500.000 de locuitori, vizând două centrale termoelectrice și mai multe parcuri eoliene.

Kremlinul a transmis că este de acord cu președintele american Donald Trump în privința faptului că președintele ucrainean Volodimir Zelenski blochează un posibil acord de pace, a raportat Reuters. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Trump are dreptate și că „președintele Putin și partea rusă rămân deschiși [la discuții]”. Viziunea multor aliați europeni este diferită, aceștia subliniind refuzul Rusiei de a negocia cererile sale teritoriale și continuarea atacurilor asupra infrastructurii critice din Ucraina.

Macron convoacă o ședință de urgență, Rusia se declară „serios îngrijorată”

Președintele francez Emmanuel Macron a convocat o ședință de urgență a cabinetului de apărare la Palatul Élysée pentru a analiza poziția lui Donald Trump față de Groenlanda și situația din Iran. Într-un mesaj pe rețelele de socializare, Macron a confirmat că un prim contingent militar francez se află deja în drum spre Groenlanda. „La cererea Danemarcei, am decis ca Franța să participe la exercițiile comune organizate de Danemarca în Groenlanda. Primele elemente militare franceze sunt deja pe drum. Altele vor urma”, a scris Macron.

Rusia a reacționat, comunicând că este „serios îngrijorată” de sosirea personalului militar NATO în Groenlanda. „Situația care se desfășoară la latitudini înalte ne provoacă o îngrijorare serioasă”, a transmis ambasada Rusiei în Belgia, unde se află sediul NATO. Reprezentanța diplomatică a acuzat Alianța că „își consolidează prezența militară acolo sub pretextul fals al unei amenințări crescânde din partea Moscovei și a Beijingului”.

Date Frontex: Migrația ilegală la frontierele externe ale UE, în scădere

Numărul trecerilor ilegale ale frontierei la granițele externe ale UE a scăzut cu peste un sfert (26%) în 2025, ajungând la aproape 178.000, conform unor date noi. Cifra reprezintă mai puțin de jumătate din totalul înregistrat în 2023 și este cel mai redus nivel din 2021. Scăderi semnificative au fost înregistrate pe rutele din Africa de Nord spre Italia (66%) și din Africa de Vest spre Insulele Canare (63%). O scădere similară nu s-a observat pe Canalul Mânecii spre Marea Britanie, unde au avut loc 65.861 de traversări, o diminuare de 3% față de anul precedent.

„Tendința se îndreaptă în direcția corectă, dar riscurile nu dispar”, a afirmat directorul executiv al Frontex, Hans Leijtens. „Această scădere arată că cooperarea poate da rezultate. Nu este o invitație la relaxare. Responsabilitatea noastră este să rămânem vigilenți, să sprijinim statele membre pe teren și să ne asigurăm că Europa este pregătită pentru noi provocări la frontierele sale”. Agenția Frontex a precizat că, deși scăderea este notabilă, „situația la frontierele Europei rămâne incertă”, deoarece „presiunea migraționistă se poate muta rapid între rute”.