Furtună la Bruxelles după ce Orbán a blocat un ajutor de 90 miliarde euro pentru Ucraina
Furia a izbucnit joi la Bruxelles după ce Viktor Orbán a blocat prin veto împrumutul de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina. Liderii europeni au criticat, unul câte unul și în termeni extrem de duri, comportamentul „inacceptabil” al premierului ungar, care testează limitele blocului comunitar înaintea alegerilor din 12 aprilie.
„Nimeni nu ne poate șantaja”
Condamnarea a fost condusă de António Costa, președintele de obicei temperat al Consiliului European, a cărui autoritate este acum direct contestată de acțiunea lui Orbán. El și-a exprimat frustrarea acumulată în luni de zile. „Liderii au luat cuvântul pentru a condamna atitudinea lui Viktor Orbán, pentru a aminti că o înțelegere este o înțelegere și toți liderii trebuie să-și onoreze cuvântul”, a declarat Costa la finalul summitului.
Iar mesajul său a fost tranșant. „Nimeni nu poate șantaja Consiliul European. Nimeni nu poate șantaja instituțiile Uniunii Europene”, a insistat el, răspunzând unei întrebări, și a dat asigurări că împrumutul va fi plătit așa cum s-a convenit în decembrie.
Și șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat că Ungaria, alături de Slovacia și Cehia, a fost de acord la cel mai înalt nivel politic cu împrumutul, în schimbul scutirii financiare. „Acea condiție a fost îndeplinită. Deci, să fim clari unde ne aflăm: împrumutul rămâne blocat pentru că un lider nu-și onorează cuvântul”, a spus ea. „Dar permiteți-mi să reiterez ceea ce am spus deja la Kiev: vom livra într-un fel sau altul.”
O chestiune de rea-credință
Dar cum s-a ajuns aici, pe bune? Mărul discordiei este conducta Drujba. Orbán insistă că Ucraina a sabotat-o intenționat pentru a orchestra o criză energetică înaintea alegerilor strânse din Ungaria. Deși Bruxelles-ul a anunțat că Ucraina a permis o inspecție externă și că UE va finanța reparațiile, Orbán nu a cedat.
António Costa a subliniat că Ungaria pune pe masă condiții imposibile, cum ar fi garantarea siguranței tranzitului în timp ce Rusia continuă să bombardeze Ucraina. „Aceasta nu este o acțiune de bună-credință, când pui o condiție pe care nici Uniunea Europeană, nici statele membre nu o pot asigura”, a spus Costa. El a adăugat că doar Moscova poate decide dacă va ataca din nou conducta (pe care a lovit-o de peste 20 de ori din 2022). „Și, fireste, nu este responsabilitatea Ucrainei, a Comisiei, a Consiliului European sau a vreunui stat membru.”
Un act de neloialitate gravă
Reacțiile nu s-au oprit aici.
Cancelarul german Friedrich Merz l-a acuzat pe Orbán de un „act de neloialitate gravă” care ar trebui prevenit în viitor, chiar și prin schimbarea regulilor de vot. La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a cerut respectarea acordului din decembrie și a avertizat că îngrijorările privind securitatea energetică „nu trebuie instrumentalizate”.
Și alți lideri, precum suedezul Ulf Kristersson, austriacul Christian Stocker și belgianul Bart De Wever, l-au criticat pe Orbán pentru că exploatează disputa cu Kievul în campania sa electorală. Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a mers chiar mai departe, punând la îndoială motivațiile din spatele veto-ului: „Bănuiesc că, în perioada alegerilor, oamenii nu sunt atât de raționali.”
Orbán plusează: Bruxelles-ul vrea să schimbe guvernul
Numai că premierul ungar nu a dat înapoi. Ba chiar a plusat, sugerând că Bruxelles-ul lucrează cu Ucraina pentru a forța instalarea unui guvern pro-european la Budapesta. „Instituțiile europene, inclusiv părți ale Comisiei și ale Parlamentului European, ar dori o schimbare de guvern în Ungaria. Și o finanțează”, a acuzat el la plecarea de la reuniune.
În plină campanie electorală, în care sondajele îl arată în urma contracandidatului Péter Magyar, Orbán a promis „zero bani pentru Ucraina” până la reluarea fluxului de petrol și a susținut că „a apărat interesul național maghiar prin spargerea blocadei”.
Veto-ul maghiar vine într-un moment critic. Statele Unite, sub președinția lui Donald Trump, au tăiat orice asistență pentru Ucraina, lăsând europenii să suporte singuri costurile. Împrumutul de 90 de miliarde de euro, esențial pentru bugetul Ucrainei pe 2026 și 2027, este acum în aer. Fără acești bani, autoritățile de la Kiev au avertizat că ar putea intra în colaps financiar, cu repercusiuni grave pe front. Pentru António Costa, acest act de sfidare amenință să-i submineze întreaga autoritate. „Este complet inacceptabil ceea ce face Ungaria”, a conchis Costa. „Și acest comportament nu poate fi acceptat de lideri.”
