Germania investește peste 2 miliarde de euro în fuziunea nucleară după criza din Iran
Criza energetică declanșată de conflictul din Iran a forțat Europa să își reevalueze dependența de combustibilii fosili importați. În acest context, guvernele și companiile private investesc miliarde de euro în energia de fuziune, o tehnologie care ar putea asigura pe termen lung securitatea energetică a continentului.
Miza este găsirea unor surse de energie curate, produse pe plan intern.
După izbucnirea războiului din Iran pe 28 februarie, livrările de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au fost drastic limitate. Agenția Internațională pentru Energie a catalogat situația drept cea mai mare perturbare a pieței petrolului din istorie. Liderii europeni caută acum alternative, iar pe lângă sursele regenerabile și energia nucleară clasică, atenția se îndreaptă spre fuziunea nucleară.
Promisiunea unei energii de patru milioane de ori mai puternică decât petrolul
Energia nucleară poate fi obținută prin două procese: fisiune, folosită în centralele actuale, și fuziune. Fisiunea presupune divizarea nucleului unui atom greu, în timp ce fuziunea funcționează invers, prin unirea nucleelor unor atomi ușori pentru a produce energie.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, fuziunea ar putea genera de patru ori mai multă energie per kilogram de combustibil decât fisiunea. Mai mult, ar produce de aproape patru milioane de ori mai multă energie decât arderea petrolului sau a cărbunelui. Și, spre deosebire de alte surse, fuziunea nu produce emisii de dioxid de carbon și nu generează deșeuri radioactive de lungă durată.
Un startup german dezvoltă reactoare de tip „stellarator”
Una dintre companiile care lucrează la această tehnologie este startup-ul german Proxima Fusion. Firma a fost fondată în 2023 ca un proiect desprins din prestigiosul Institut Max Planck pentru Fizica Plasmei. Proxima Fusion dezvoltă reactoare bazate pe o tehnologie numită „stellarator”.
Majoritatea proiectelor de fuziune din lume folosesc reactoare de tip tokamak. Ambele sisteme au forma unui tor și utilizează câmpuri magnetice pentru a controla plasma la temperaturi extreme. Dar, potrivit companiei, stellaratoarele, deși mai greu de proiectat și construit, pot funcționa continuu și oferă o stabilitate mai mare a plasmei.
Proxima Fusion lucrează acum la un dispozitiv experimental numit Alpha, care va testa dacă reactorul poate produce suficientă energie pentru a întreține reacția. Planul este ca Alpha să devină operațional la începutul anilor 2030. Ulterior, proiectul Stellaris ar urma să devină prima centrală comercială de fuziune din lume, construită pe amplasamentul fostei centrale nucleare de la Gundremmingen, Germania.
Planul de peste 2 miliarde de euro al Germaniei
Germania, care a renunțat complet la energia nucleară de fisiune în aprilie 2023, încearcă acum să accelereze dezvoltarea fuziunii. În 2025, cabinetul cancelarului Friedrich Merz a prezentat un plan prin care statul german va investi peste două miliarde de euro până în 2029 pentru a sprijini această tehnologie.
Susținătorii proiectului văd în fuziune o oportunitate economică majoră pentru un continent cu puține resurse energetice naturale.
Însă nu toți experții sunt convinși. Un studiu publicat recent în revista Nature Energy arată că estimările privind scăderea costurilor tehnologiei ar putea fi prea optimiste. Autorii studiului susțin că dezvoltarea reactoarelor de fuziune ar putea progresa mai lent decât se anticipează în prezent, lăsând fuziunea în stadiul de tehnologie promițătoare, dar încă departe de a fi o soluție comercială viabilă.
