Guvernul Merz, în criză de timp pentru pensii și taxe, cu alegeri esențiale în septembrie

Guvernul condus de Friedrich Merz a fixat ca termen data de 10 iulie, ziua în care Bundestagul își suspendă activitatea pentru vacanța de vară, pentru a ajunge măcar la acorduri politice majore privind reforma fiscală, pensiile și asigurările de îngrijire pe termen lung. Presiunea este dublă: în septembrie au loc două alegeri în landurile din fosta Germanie de Est, iar AfD conduce puternic în sondaje atât acolo, cât și la nivel național, înaintea conservatorilor lui Merz.

Concret, miza nu este doar dacă Berlinul reușește să scrie câteva proiecte de lege până pe 10 iulie, ci dacă cea mai mare economie a Uniunii Europene poate evita încă un sezon de blocaj politic într-un moment în care 87% dintre germani se declară nemulțumiți de guvern. Nemulțumirea vine pe un fond economic apăsător: anxietatea economică a germanilor, potrivit sondajului DeutschlandTrend, a urcat la cel mai ridicat nivel de la vârful crizei financiare globale din 2008, pe fondul scumpirii energiei și al accelerării deindustrializării.

Pentru restul Uniunii Europene, inclusiv pentru România, problema nu este una îndepărtată. Când Germania încetinește sau intră într-o fază de impas politic, efectul se transmite în investiții, industrie, cererea de importuri și în capacitatea Berlinului de a împinge compromisuri europene pe buget, energie și competitivitate. Iar dacă tensiunile dintre Iran și blocul occidental vor împinge din nou în sus petrolul, transportul maritim și costurile energiei, exact punctul vulnerabil al economiei germane se poate agrava.

Numai că guvernul pornește de la un eșec recent. Coaliția promisese încă de anul trecut ceea ce conservatorii au numit atunci „toamna reformelor”, însă aproape nimic nu s-a materializat, cu excepția unui acord inițial din aprilie pentru reducerea costurilor din asigurările de sănătate, parțial prin tăierea unor beneficii. Acum, liderii coaliției spun din nou că vor acorduri mari înainte de 10 iulie, dar în ultimele zile au început să admită că procesul ar putea dura luni.

Pensiile și contribuțiile pot genera cel mai mare cost politic

Reforma pensiilor este tema cu cel mai mare risc electoral. Propunerile pentru a face sistemul sustenabil presupun, potrivit dosarului discutat în coaliție, creșterea vârstei de pensionare și reducerea plăților de beneficii. Asta înseamnă, în termeni simpli, că populația activă ar urma să muncească mai mult, iar o parte dintre viitorii pensionari ar încasa mai puțin decât ar fi sperat în actualul sistem.

Și aici apare ruptura politică din interiorul guvernului. SPD, partidul tradițional al muncitorilor, apără garanțiile pensiilor de stat. Conservatorii lui Friedrich Merz favorizează o extindere majoră a pensiilor private legate de investițiile pe piața de capital. Diferența ar urma să se vadă mai clar la sfârșitul acestei luni, când sunt așteptate recomandările comisiilor de experți. Dosarul nu oferă încă propuneri numerice concrete, ceea ce arată că partea cea mai sensibilă politic nici măcar nu este așezată complet pe hârtie.

Ministrul Muncii, Bärbel Bas, din partea SPD, a indicat totuși o măsură cu efect imediat pentru salariați: o scutire fiscală de cel puțin 500 de euro, menită să le „lase efectiv mai mulți bani în portofel”. Ca ordin de mărime, o asemenea sumă ar conta mai ales într-un climat în care guvernul încearcă simultan să vorbească despre disciplină fiscală, contribuții mai mari și posibile reduceri de beneficii.

Potrivit Politico, inclusiv în interiorul SPD există semne de întrebare privind viteza și amploarea pachetului. Andreas Bovenschulte (primarul din Bremen, SPD) a pus public sub semnul întrebării calendarul asumat de coaliție.

„Este lăudabil că guvernul federal abordează probleme care au fost lăsate nerezolvate de decenii, dar poate fi realizat totul dintr-o dată? Reformă fiscală, reformă a sănătății, îngrijire pe termen lung, pensii, muncă, energie, ca să spunem blând, pare cam mult de realizat înainte de vacanța de vară.”

AfD utilizează tema migrației și costurile reformelor

Pentru AfD, dificultatea guvernului este o oportunitate politică evidentă. Partidul atacă simultan două teme care apasă electoratul german: costul statului social și migrația. Mesajul este simplu și eficient electoral: germanilor li se cer mai multe contribuții și mai multă muncă, în timp ce statul ar proteja mai generos alte categorii.

Alice Weidel (co-lider național AfD) a formulat atacul în Bundestag în termenii cei mai direcți:

„Contribuabilii și contribuabilii la asigurările sociale germane sunt așteptați să plătească contribuții mai mari la pensii și să lucreze mai mult. Sunt așteptați să accepte contribuții în creștere la asigurările sociale în schimbul unor reduceri masive de beneficii și, dacă necesită îngrijire pe termen lung, să-și pună la dispoziție toate bunurile și casele, pe care le-au economisit toată viața, pentru a acoperi costurile. Totuși, sunt așteptați să plătească nota pentru sprijinul complet pe viață a milioane de dependenți din Lumea a Treia. Asta este tot ce trebuie să știți despre acest guvern federal.”

Dar guvernul nu poate evita complet această dezbatere, fiindcă reforma asigurărilor de îngrijire pe termen lung și cea a pensiilor chiar presupun costuri redistribuite între stat, salariați și beneficiari. Fără o explicație clară despre cine plătește, cât plătește și ce primește în schimb, spațiul politic este lăsat aproape integral opoziției radicale.

Merz conectează supraviețuirea guvernului de forța centrului politic

Friedrich Merz a ridicat explicit miza dincolo de soarta propriului cabinet. În Bundestag, cancelarul a spus: „Timpul se scurge. În această sesiune legislativă, vrem să reînnoim fundația țării noastre, astfel încât să reziste din nou mulți ani.”

Iar într-un discurs ținut în fața colegilor CDU din Mecklenburg-Western Pomerania, el a descris momentul ca pe un test pentru întregul centru politic german:

„Mai mult este în joc decât pur și simplu viitorul unui guvern. Întrebarea este dacă, din centrul politic al țării noastre, mai avem puterea, voința și capacitatea de a aborda și rezolva problemele politice cu care ne confruntăm astăzi.”

El a reluat și formula „Wir schaffen das! (Noi putem face asta!)”, asociată acum un deceniu Angelei Merkel în criza refugiaților, un episod pe care Merz l-a criticat ulterior ca factor care a alimentat ascensiunea AfD. Faptul că a revenit la această expresie arată cât de mult încearcă să transmită ideea de control într-un moment în care propriul guvern dă semne de recul.

Pentru România, semnalul de urmărit în următoarele săptămâni este simplu: dacă Berlinul livrează doar promisiuni și împinge deciziile după vară, presiunea electorală din estul Germaniei se va combina cu slăbirea celui mai important motor politic și economic al UE. Prima bornă este sfârșitul acestei luni, când sunt așteptate recomandările comisiilor de experți, iar a doua este 10 iulie, ultima zi înaintea pauzei parlamentare de vară.