Ilie Bolojan explică „sistemul pervertit” din stat, cu rețele informale de decizie.

Ilie Bolojan (fost premier) a spus, în emisiunea Friendly Fire, că termenul de „sistem” folosit de președintele Nicușor Dan nu se referă la instituțiile statului, ci la rețele de decizie și de interese care le perturbă funcționarea. Explicația mută discuția de la aparatul public, în ansamblu, spre grupuri de influență care, potrivit lui, pot frâna schimbările chiar din interiorul instituțiilor.

Concret, Bolojan a descris aceste rețele ca pe legături între oameni din domenii diferite, uniți de interese comune, capabili să susțină, să blocheze sau să ocolească reguli. Pentru cei care urmăresc dacă un viitor guvern poate livra reforme, miza este aici: problema invocată nu ar fi existența instituțiilor, ci felul în care anumite grupuri ajung să le folosească în interes propriu.

„Sistemele, la figurat, înseamnă sisteme care nu funcționează corespunzător, înseamnă rețele de decizie într-o formă sau alta care perturbă activitatea adevăratelor sisteme și care ne creează probleme.”

Declarația lui Bolojan vine într-un moment în care negocierile politice pentru numirea unui nou premier și formarea unui cabinet stabil sunt blocate. În același timp, presiunea este dublă: pe finanțele publice și pe fondurile din PNRR, pe care președintele Nicușor Dan a invocat nevoia de a le asigura până la 31 august 2026 atunci când a refuzat numirea unui premier fără majoritate.

Bolojan spune că rezistența la reformă poate veni din cu totul altă zonă

Fostul premier a explicat mecanismul prin care aceste rețele ar acționa: o schimbare într-un domeniu poate declanșa opoziție dintr-o altă parte, tocmai fiindcă oamenii care câștigă dintr-o zonă sunt conectați cu alții din afara ei. Aici este cheia politică a afirmației sale. Un guvern poate avea formal puterea de a schimba reguli, dar aplicarea lor se poate lovi de blocaje care nu apar în lege, ci în relațiile dintre persoane.

„Atunci când vrei să faci o reformă într-o zonă, te trezești cu o contrareacție dintr-o zonă total diferită care te poate bloca, pentru că oamenii care au câștiguri din această zonă sunt conectați cu ceilalți oameni.”

Potrivit Mediafax, Bolojan a dat și un exemplu de funcționare a acestor mecanisme: obținerea unui ATR, adică un aviz tehnic de racordare. În acest tip de procedură, a spus el, anumite persoane din instituții pot elibera avize „pe baza unei scurtături”. Implicația este practică, nu teoretică. Când un aviz este obținut prin relații, nu prin procedura standard, pierd cei care respectă ordinea legală și câștigă cei conectați la rețeaua potrivită.

Și asta explică de ce termenul folosit de Bolojan are greutate politică. El nu vorbește despre o instituție anume și nici nu indică nume concrete, ci despre un tip de funcționare care poate apărea „în foarte multe locuri” din statul român. Din datele publice de până acum, el nu a prezentat în această intervenție membri identificați ai acestor rețele și nici nu a invocat anchete sau acțiuni legale în curs.

Rețelele descrise de fostul premier trec dincolo de o singură instituție

Bolojan a insistat că aceste grupuri nu sunt formate doar din oameni aflați în funcție. În descrierea sa, ele includ și persoane care au lucrat în instituții ale statului și care, după ieșirea din funcție, rămân active în proiecte și zone de influență. Asta extinde mult problema: nu mai este vorba doar despre decizii administrative luate la ghișeu sau în minister, ci despre continuitatea unor relații de putere după plecarea din sistem.

„Poate să fie și un sistem mafiot sau un sistem de interese, un sistem de susținere, un sistem de blocare. Asta înseamnă mulți oameni care sunt pe funcții, oameni care nu mai sunt angajați, dar au o istorie în spate.”

În aceeași logică, fostul premier a adăugat că astfel de persoane au activat „în politică”, „în serviciile de informație” sau „în diferite ministere”, iar după aceea „îi vezi implicați în tot felul de proiecte”. Formula nu aduce o listă de nume, dar conturează o rețea transversală, care trece prin mai multe zone ale statului.

Pentru cititorul care încearcă să înțeleagă de ce unele reforme pornesc și apoi se opresc, acesta este punctul util al declarației: Bolojan mută explicația de la incapacitatea abstractă a statului la existența unor conexiuni care parazitează instituțiile. Nu spune că instituțiile, în sine, sunt „sistemul”, ci că sunt afectate de oameni care se susțin reciproc.

„Asta-i sistemul pervertit, nu sistemul de instituții al statului, ci rețele de oameni care se susțin unii pe alții. (…) Astea sunt niște sisteme care parazitează în foarte multe locuri statul român”, a afirmat Bolojan în aceeași emisiune.

Declarația are miză directă pentru formarea guvernului și pentru reformele cerute de PNRR

Contextul politic face ca această clarificare să conteze mai mult decât o simplă definiție. Bolojan a solicitat un armistițiu politic pentru formarea unui guvern capabil să controleze bugetul și să acceseze fondurile PNRR. El a respins ideea construirii unui executiv stabil din mesaje publice, în podcastul Friendly Fire. Iar președintele Nicușor Dan a invocat fondurile PNRR până la 31 august 2026 ca argument pentru refuzul numirii unui premier fără majoritate.

Legătura dintre cele două planuri, cel politic și cel administrativ, este clară în propriile sale explicații: dacă reformele sunt blocate de rețele informale, atunci simpla formare a unui cabinet nu rezolvă automat problema. Un guvern nou poate obține votul, dar implementarea depinde de instituții care, în descrierea lui Bolojan, pot fi perturbate de „sisteme de blocare”.

Negocierile pentru numirea unui nou premier și formarea unui cabinet stabil rămân blocate, iar presiunea asupra finanțelor publice și a fondurilor PNRR continuă.