În acest moment, România se confruntă cu trei provocări.

De Jurnalul Național Economie Politică 130 citiri
6 min citire




Economistul șef al Raiffeisen Bank a precizat, în cadrul unei conferințe organizate de BNR, care sunt provocările momentului. Acesta a afirmat că sunt trei astfel de provocări și le-a explicat pe fiecare în parte.

România se confruntă cu trei provocări

Astfel, în cadrul conferinței organizate de BNR, Ionuț Dumitru a spus că principalele provocări ale momentului sunt energia, sectorul agro-alimentar şi deficitele gemene.

Referitor sectorul energetic, economistul-șef al Raiffeisen Bank a declarat că România are o dependență redusă față de importurile de produse energetice, în timp ce situaţia actuală a arătat cât de important este acest aspect.

“Avem în sectorul energetic, din fericire, o dependenţă redusă de importurile de produse energetice şi vedem cât de important este lucrul acesta mai ales acum. Dacă ne uităm la nivel agregat, avem o dependenţă cam de 30%, la gaze avem o dependenţă de 23%, printre cele mai mici din Europa, la petrol o dependenţă de 65%, dar de asemenea printre cele mai mici din Europa. Slavă Domnului România are multe resurse energetice, însă trebuie să menţionăm un lucru foarte important şi anume dependenţa energetică de importurile de energie a crescut în ultimii ani”, spune Ionuţ Dumitru.

Reducerea consumului de energie

De asemenea, economistul-șef al Raiffeisen Bank mai adăugă că închiderea capacităţilor de producţie energofage, creşterea eficienţii energetice şi modificarea structurală din economie au generat o reducere în timp a consumului de energie, în timp ce producţia internă de combustibili fosili, petrol, gaze, cărbuni, s-a diminuat constant.

“Dacă ne uităm la gaze, avem o producţie de gaze care a scăzut în timp, la fel şi la petrol, ceea ce a dus la dependenţă în creştere la importurile de energie. Avem încă un consum destul de ridicat de energie la nivelul economiei. Dacă ne uităm la câtă energie consumăm la 1 mil. euro PIB, o să vedem că suntem semnificativ peste media europeană. Consumăm şi combustibili fosili. Avem şi o parte de energie regenerabilă destul de importantă, dar trebuie menţionat că România are o structură semnificativ diferită de a statelor vestice la nivelul economiei. Avem o pondere mai redusă a serviciilor. Avem o industrie, construcţii, agricultură, care sunt prin definiţie mai energofage. Avem însă nevoi în creştere de resurse energetice.”

Dezvoltarea economică ar putea necesită un nivel ridicat de energie

În plus, Ionuţ Dumitru a mai precizat că dezvoltarea economică ar putea necesita un nivel mai ridicat de energie, în special în contextul unei capacităţi industrial noi.

“Vedem că România are un consum de energie mai mare decât media europeană pentru că avem o structură economică diferită. Dumnezeu ne-a dat, dar nu ne bagă şi în traistă. Avem resurse energetice foarte mari pe care trebuie să le valorificăm. Soluţia pe termen lung la problema energetică în România este stimularea investiţiilor”, a mai afirmat economistul-şef.

Potențialul economic este ridicat

Din perspectiva potenţialului agricol, în România este foarte ridicat, declară Ionuţ Dumitru, însă şi acest sector are probleme structurale majore.

“Suntem în top 5 european ca potenţial agricol, atât la suprafaţa arabilă, cât şi la suprafaţa cultivată cu cereale. România ar trebui să fie un jucător nu numai european, ci şi global de importanţă semnificativă, însă suntem un importator net de produse agro-alimentare. Importăm produse de bază, carne, lapte, legume, fructe, deşi aceste lucruri ar trebui să le exportăm, dat fiind potenţialul nostru.”

În continuare, Ionuţ Dumitru a mai spus că România exportă cereale, dar chiar şi aşa discutăm peste 1% din PIB deficit comercial pe produse agro-alimentare.

“Principalii parteneri cu care avem deficite comerciale pe zona de produse agro-alimentare sunt Germania, Polonia, Ungaria, Olanda, Spania, Brazilia, Turcia. Ţările din jurul nostru au surplusuri comerciale pe zona de produse agro-alimentare, atât pe total produse agro-alimentare, cât şi pe agro-alimentare exclusiv cereale. Balanţa comercială cu produse agro-alimentare ca procent din PIB, în România, are o valoare deficitară, peste 1% din PIB per total.”

Consolidarea fiscală a început

Totodată, din punctul de vedere al deficitelor, economistul-şef al Raiffeisen Bank a precizat că a început consolidarea fiscală, dar problema este încă nerezolvată.

“Dacă ne uităm la situaţia bugetului, anul trecut am avut o consolidare bugatară de 2,2 puncte procentuale din PIB scădere, însă ajustarea la nivel european a fost destul de mică. Avem încă un deficit bugetar foarte înalt. Anul trecut era de 7,1% din PIB. Nevoia de ajustare este una uriaşă, dacă ne gândim că plecând de la 7% din PIB trebuie să mergem sub 3% din PIB, avem nevoie de 4 puncte procentuale de ajustare, la care mai adăugăm presiunile suplimentare care au apărut între timp, creşterea cheltuielilor de apărare la 2,5% din PIB, suportul în sectorul energetic în susţinerea consumatorilor casnici şi industriali şi alte priorităţi care mai apar între timp. Vedem pachetele acestea care s-au decis în ultima perioadă, probabil că au un impact de 2% din PIB. Atunci discutăm de o ajustare care nu e doar de 4% din PIB, ci 6% din PIB”, mai spune Ionuţ Dumitru.