În România, sudul ţării riscă să arate precum Sahara, în 30 de ani
Vremea extremă pârjoleşte România mai rău ca niciodată. Temperaturile caniculare şi seceta cumplită au distrus mii de hectare de terenuri agricole, iar în 600 de localităţi oamenii primesc apă cu raţia.
Mai mult, meteorologii avertizează că este cea mai fierbinte vară din istoria măsurătorilor şi al 13-lea an cu anomalii termice. În mai puţin de trei luni, au fost emise 14 coduri roşii de caniculă.
Pentru a stopa efectele schimbărilor climatice, autorităţile încep să investească în sisteme de irigaţii, în împăduriri şi în domeniul energiei.
Acest subiect a fost abordat în dezbaterea organizata de Antena 3 CNN, prin platforma România inteligentă, împreună cu Administrația Națională de Meteorologie.
În contextul meteo-istoric, România s-a mai confruntat cu veri toride, însă niciodată nu s-au înregistrat temperaturi extreme atât de multe zile la rând.
În afirmaţiile sale, „Vorbim de posibilitatea ca anul curent să înregistreze noi recorduri care să le doboare pe cele anterioare.
Luna iunie şi iulie din acest an sunt confirmate ca fiind cele mai călduroase luni din istorie şi vorbim de un şir din 1900 până în prezent, iar august, cu un plus de 3.5 grade, e pe primul loc”, a spus Elena Mateescu, director ANM, marţi, la conferinţa România inteligentă.
În acest sens, pe lângă temperaturile ridicate, România se confruntă şi cu seceta. În fiecare an pierdem mii de hectare de teren care se deşertifică.
În faţa acestui dezastru, banii europeni şi împăduririle sunt salvarea, mai ales în sudul ţării care ar riscă să arate ca Sahara, peste doar 30 de ani.
În opinia sa, „În judetul Dolj, pe cât de frumos e să priveşti o pădure nou înfiinţată, şi acolo sunt cele mai multe finanţări prin PNRR, pe atât de trist este să te uiţi la o întreagă suprafaţă care seamănă izbitor cu nisipul de la malul mării.
6.000 de hectare de terenuri au fost contractate. Dintre ele, peste 3.000 sunt deja împădurite, iar restul, până la 6.000, au tot ceea ce le trebuie şi vor fi împădurite în această toamnă”, a precizat Mircea Fechet, ministrul Mediului.
În acest context, investiţii masive trebuie făcute urgent şi în sistemele de irigaţii. România are 9 milioane de hectare de terenuri agricole, însă nici măcar o treime nu sunt irigate.
Practic, „În momentul de faţă, România are aproape 1,6 milioane de hectare care sunt reabilitate şi irigate. Ne dorim să investim în continuare în sistemele de irigaţie.
De la Banca Europeană de Investiţii, este un credit pe care vrem să îl luăm pentru încă 1,5 miliarde de euro pentru extinderea sistemului de irigaţii din România, iar banca a fost de acord”, a anunţat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.
La rândul său, „Vreau să cred că măsurile pe care le vom lua nu vor duce la pierderea acestor resurse financiare europene.
Luăm împrumuturi de la diferite instituţii europene pentru a atrage investiţii în zona de irigaţii, dar haide să cheltuim şi aceşti bani pe care îi avem în momentul de faţă”, a spus Daniel Buda, europarlamentar.
În acest sens, 26 de miliarde de euro are România la dispoziţie pentru a combate efectele schimbărilor climatice. Nu putem combate însă lipsa de coeziune a unor politicieni preocupaţi mai degrabă de culoarea partidului decât de dezastrele care ameninţă ţara.
În viziunea sa, „Avem bani, avem inteligenţă, ne trebuie şi un spirit de echipă pe care să îl punem la masă toţi. Schimbările climatice vin cu o viteză mult mai mare decât sfada noastră naţională”, a afirmat Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor.
În contextul mondial, România este semnatară a acordului de la Paris în domeniul schimbărilor climatice. Acesta impune obligații de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius față de nivelul din perioada preindustrială, în funcție de capacitățile și responsabilitățile de care dispun statele.
În același timp, părțile vor depune eforturi pentru a limita creșterea temperaturii medii globale cu 1,5 grade Celsius.
Sursa – www.antena3.ro
